Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat marți că România trebuie să recupereze până pe 25 noiembrie o penalizare de 330 de milioane de euro aplicată în cadrul PNRR, ca urmare a nerealizării unor jaloane în domeniul guvernanței corporative.
„Pentru a înainta în demersul nostru va trebui să modificăm legislația. Orice fel de modificare va fi făcută după consultări cu Comisia Europeană și cu OECD”, a precizat Anastasiu într-o declarație susținută la Guvern.
El a subliniat că România a obținut deja un „certificat de bună purtare” de la OECD în ceea ce privește guvernanța corporativă și a bifat o parte dintre jaloanele PNRR în acest domeniu.
Totuși, rămân în întârziere alte jaloane, ceea ce a generat penalizarea financiară.
Modificările legislative vizate nu vor afecta esența guvernanței corporative stabilite prin Legea 109, ci vor urmări eficientizarea activității companiilor de stat și a MEPIP (Mecanismul de Evaluare a Performanței Întreprinderilor Publice).
„Nu vrem să schimbăm nimic din ce a fost gândit ca fiind obligatoriu în zona de transparență, profesionalizare și depolitizare, ci vrem să întărim aceste lucruri. Avem semnale pozitive de la Comisia Europeană și credem că măsurile vor fi acceptate”, a spus Anastasiu.
El a precizat că deja au început dezbaterile tehnice cu Bruxelles-ul și că Guvernul este pe drumul cel bun în acest proces de conformare cu cerințele PNRR.
Anastasiu: 1.326 de întreprinderi ale statului; din ele, 315 fac 96% din cifra de afaceri
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a spus că din 1.326 de companii ale statului, 315 întreprinderi publice fac 96% din cifra de afaceri. Sunt multe întreprinderi de stat care fie nu și-au publicat cifrele, fie au declarat zero, fie sunt pe pierdere, deși au primit subvenții, între ele CFR sau Metrorex.
În vizorul AMEPIP sunt 1.326 de întreprinderi publice, care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar.
„Avem 1.182 la nivel local și sunt împărțite în societăți pe acțiuni, regii autonome și SRL-uri și 144 la nivel central. Deci avem 376 de SA-uri, 88 de regii autonome și 842 de SRL-uri. Dacă începem puțin să triem și punem deoparte toate companiile centrale, toate regiile autonome, precum și companiile locale care au impact, care au cifră de afaceri peste 50 de milioane de lei sau au alte tipuri de impacturi importante, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor”, spune Anastasiu.
Din 256.000 de angajați în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în aceste 315 companii importante.
„Veniturile totale ale tuturor companiilor pe care le avem în vedere sunt de 127 de miliarde, în timp ce top 315 au 13,6 miliarde, adică 96% din venituri”, explică vicepremierul.
În ceea ce privește subvențiile, per total, sunt de 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde.
„Acum, profiturile, pe toate companiile 15 miliarde, dar trebuie să scădăm subvențiile, și pe top 315 au 14,9 miliarde. În momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că per total mai rămâne aproape 1 miliard de RON. Acum, situația pierderilor. La nivel național, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, între care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport Ferroviar Marfă CFR Marfa SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA. 2 miliarde de RON”, a explicat Dragoș Anstasiu.
Din cele 1.182 de companii locale, din care 270 sunt SA-uri, 78 sunt regii autonome și 834 de SRL-uri. Dintre el, în jur de 300 de companii nu au depus date financiare.
„Deci nu știm despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri zero. Astea, împreună, dau 550 de companii care au fie venituri zero, fie nu știu nimic despre ele, din cele 1182 de companii. În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere. Și în jur de 600 de companii au până la 10 angajați. Avem ca zone de activitate: apă canal - sunt 326 de companii, cam jumătate pe profit, jumătate fie nu știm de ele, fie au pierdere. 146 de companii de salubritate - dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 sunt de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere, 55 nu au date financiare depuse. Ce vedem pe total? Că avem o ineficiență destul de importantă în zona acestor companii, că avem o polarizare importantă”, mai spune Dragoș Anastasiu.
46% din profiturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica.
„Avem câteva companii care sunt foarte profitabile și foarte multe companii, despre care nu avem cifre financiare în acest moment, fie au un profit mic sau sunt pe pierdere. Companiile au avut obligația sau au obligația să depună date financiare atât la Registrul Comerțului, la ANAF, se vor vedea la Registrul Comerțului, cât și la AMEPIP. Și vreau să vă spun că începând de ieri (luni - n.r.) au început să curgă amenziile. Până acum AMEPIP nu a amendat aceste companii și acest lucru cred că să se întâmple, pentru că dacă nu avem disciplină, nu se va face treaba”, a mai spus vicepremierul.
Anastasiu anunță măsuri de debirocratizare și un consiliu consultativ pentru reforma companiilor
Vicepremierul a declarat că Guvernul va lansa un pachet amplu de măsuri pentru debirocratizare, eficientizarea companiilor de stat și stimularea economiei. Printre inițiative se numără transparența totală a remunerațiilor, subvențiilor și creanțelor, precum și formarea unui consiliu consultativ.
Dragoș Anastasiu a susținut marți o declarație în care a prezentat direcțiile principale ale reformei administrative și economice pregătite de Guvern.
El a anunțat că urmează o serie de măsuri pentru debirocratizarea aparatului de stat, în special în ceea ce privește companiile publice.
„Am adunat extrem de multe propuneri pentru debirocratizare și simplificare. În următoarele săptămâni și luni vom veni cu multe propuneri în această zonă”, a spus Anastasiu.
Totodată, Guvernul pregătește un set de măsuri pentru stimularea economiei. „Eficientizăm prin tăiere de costuri, dar va trebui să stimulăm și veniturile”, a adăugat el.
Vicepremierul a promis publicarea transparentă a tuturor remunerațiilor din companiile de stat, a subvențiilor, a arieratelor, dar și a sumelor de recuperat de la clienți. „Vom termina ceea ce în medicină se cheamă radiografie, ca apoi să putem trece la diagnostic și terapie”, a afirmat Anastasiu.
El a anunțat și constituirea unui consiliu consultativ format din experți care au contribuit voluntar la acest demers.
Printre numele menționate se află Speranța Munteanu, Mihaela Mitroi, Crenguța Leana, Iancu Guda și Anca Grigorescu.
„Lista rămâne deschisă. Dacă există suspiciuni, rugăm opinia publică să ni le semnaleze. Totul este transparent. Vom oficializa acest grup de lucru în următoarele zile”, a subliniat Anastasiu.
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
