Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce, săptămâna trecută, la Strasbourg, pompos denumita dezbatere „Amenințări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România”- despre care Monica Macovei și ciracii săi sperau să fie o demolatoare punere la zid a „elevului problemă al UE”- eșua în mod lamentabil, confratele Răzvan Savaliuc scria: „Iată că se poate să ne impunem, să ripostăm în Parlamentul European și să nu ne mai plecăm în fața celor care ne mai cred a fi „stupid people”. Concluzie la care subscrie orice om de bună credință, scârbit și indignat de otrăvita campanie dusă de notoria europârâcioasă Monica Macovei și de acoliții săi de rit sorosist. Indivizi fără rușine și fără scrupule care, prin minciunile sfruntate pe care le toarnă mai ales în urechile unor înalte oficialități PPE-iste, atacă nu actuala coaliție guvernamentală, ci afectează prestigiul și credibilitatea țării noastre și aduc imense prejudicii Interesului Național al României.
„Rușine” era și sentimentul pe care îl trăia și Sabina Iosub, realizatoarea unor reportaje de excepție din groapa cu lei de la Strasbourg, văzând că niște conaționali își denigrează țara ajungând până la a cere unor oficiali ai Uniunii Europene- uniune din care, teoretic, România face parte ca stat membru în drepturi și îndatoriri- „să își bage nasul în problemele noastre interne”.
Fapt semnificativ, mai mulți observatori ai evenimentului din 7 februarie au atras atenția că asemenea profund incorecte demersuri prin care se exportă conflictele și resentimentele politicianiste de acasă, făcând din ele subiecte de agit-prop (adică de agitație și propagandă, conform practicilor staliniste pe care Monica Macovei și prozeliții săi le reînvie într-un alt jargon) riscă să genereze un cu totul nedorit sentiment de rezervă, de neîncredere în proiectul Europei Unite. Euroscepticism pe care, mă tem că nu întotdeauna îl putem pune numai și numai pe seama unor puseuri de xenofobie și de intoleranță sau al recrudescenței unor ideologii apuse.
Numai că, să vezi și să nu crezi! În loc să analizeze, cu realism și cu o absolut necesară doză de bun simț, cauzele cacealmalei de săptămâna trecută, mai noi și mai nou, propagandiștii de serviciu au întors foaia și au aruncat pe piață o altă minciună și mai gogonată! Așadar, nu Monica Macovei, Cristian Preda sau Traian Ungureanu sunt cei care sapă, cu o frenezie de-a dreptul patologică, la temelia încrederii reciproce de care este atât de multă nevoie între toate statele membre ale Uniunii Europene, ci europarlamentarii români Ioan Mircea Pașcu, Maria Grapini, Mircea Diaconu, Victor Boștinaru sau Norica Nicolai! Cei care au avut curajul și competența să spună adevărul adevărat în fața Parlamentului European! „Europarlamentarii reprezentând arcul guvernamental bucureștean nu au făcut decât să bată câmpii”, strigă ca din gură de șarpe un alarmist de serviciu (numele său nu are nici-o importanță, vă asigur), pentru ca, numaidecât să sară cu gura și un fost gazetar, ulterior reciclat în patron de cafenea pe la Valencia, care crede că a găsit prilejul (sau pretextul?!) să se bage în vorbă și să fie luat în seamă. Făcând treaba asta nu pe un ton civilizat și cu argumente, ci acuzându-i pe europarlamentarii mai sus menționați ( mai puțin Maria Grapini) că sunt „sabotori ai UE”. Pentru acest trompetist de serviciu, curajoșii și demnii europarlamentari români- despre care tot el se întreabă retoric de ce le plătește Europa 20.000 de euro?. Acuzându-i pe aceștia că, în loc „să ajute Uniunea Europeană să devină o organizație mai bună”, nu fac altceva decât „să exporte la Bruxelles cauza anti-UE”.
Pe bună dreptate, se pune întrebarea: despre care „Uniune Europeană mai bună vorbim?” Cumva despre o Uniune Europeană cu două sau mai multe viteze, scenariu profund discriminatoriu, în care România se va afla la periferie? Despre o uniune comandată de PPE-iști și în care, așa după cum plănuia Cristian Preda, Românei să i se suspende dreptul de vot în Consiliul European, pe motiv de „criză gravă a statului de drept”? Din păcate, asemenea incorecte și periculoase mesaje nu vin doar din partea unor mercenari veleitari! Așa se face că ,sub semnătura unui publicist pe care, îl apreciez pentru seriozitatea și realismul unora dintre comentariile sale privind agenda la zi a Uniunii Europene și despre prezența României în viața uniunii, am întâlnit câteva alegații să le spun deocamdată „discutabile”, care se află într-o deloc onorantă convergență cu cele la care m-am referit mai înainte. De pildă, deranjat de declarațiile europarlamentarei Maria Grapini, care se delimita categoric de unele răstălmăciri și denaturări ale situației din România, și în loc să le contrazică, punctual și argumentat, autorul respectiv susține că o asemenea poziție „creează inutile tensiuni”. Tensiuni între cine și cine, stimate domn? Nu cumva între europarlamentarii români, corecți și responsabili și anumite grupuri de interese care vor să țină în continuare în vitrină poza României „elevul-problemă al UE’’? Cu o altă ocazie, același autor( căruia, din respect pentru partea bună, consistentă și viabilă a scriselor sale,nu îi voi da numele) ne transmite o altă profundă dar absolut falsă îngrijorare.,,Chiar vrem să ieșim din joc?’’- se întreabă , patetic, domnia sa, după care dă și verdictul:,,Se poate’’. Lăsând să se înțeleagă că dacă demnitari, lideri politici, parlamentari și europarlamentari români nu vor accepta fără crâcnire etichete acuzatoare și imixtiuni brutale în probleme interne al unor oficiali UE, atunci „dreptul de decizie revine partenerilor noștri europeni din clubul comunitar”. Situație în care, întărește autorul „nu știu dacă răspunsul pe care ne chinuim să îl provocăm prin astfel de mesaje ostile ne va conveni”. (Pentru corecta informare a cititorului, precizez că în categoria „mesajelor ostile” la adresa UE autorul include ,,scrisoarea inflamată trimisă de Dragnea și Tăriceanu către cei de la Bruxelles’’ precum și declarațiile senatorului Șerban Nicolae, respectiv ale deputatului Liviu Pleșoianu care , și ei, puneau accent pe dezinformarea flagrantă de care sufereau criticile administrate României în legătură cu modificarea legilor justiției.)
Acestea sunt faptele, iar concluzia nu este prea optimistă: după exportul scandalurilor interne, mai nou și mai nou, în același stil politicianist, au intrat în joc persoane și cercuri specializate în fabricarea de scenarii apocaliptice și în transmiterea unor avertismente în matricea nenorocitei zicale despre capul plecat pe care sabia nu îl taie! Pe care le transmit, acasă, pe post de avertismente severe, provenind din surse de maximă proximitate autorităților UE de la Bruxelles sau Strasbourg. Pentru ca, mai apoi, aceleași surse , să își exprime îngrijorarea față de reale sau imaginare manifestări de euroscepticism. Situație în care cred că a venit momentul să vedem cine sunt cu adevărat „sabotorii UE”?
Citește pe Antena3.ro
