Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acuzăm la nivel statistic înalt lipsa de calitate a clasei politice româneşti. Suntem, oare, un popor normal? Cu siguranţă, da! Publicul american îşi califica aleşii în termeni încă mai duri decât ai noştri, comparându-i, de exemplu, cu ,,vânzătorii de maşini la mâna a doua’’.
Citind dezbaterile din Camera Comunelor de la Londra, care au loc acum, în referenţialul dat de cele din prima jumătate a secolului XX, perioada gloriei maxime a Marii Britanii, prezentul nu se dovedeşte, nici acolo, un succes istoric. Chiar fără, însă, a ne superblama, merită să ne întrebăm, cu privire la guvernarea actualei Românii, cum este făcută selecţia oamenilor politici, a celor care ar trebui să fie cu adevărat oameni de stat. Incompetenţa lor este produsul incoerenţei selecţiei. Cei care acced către vârful statului, sau la vârf – parlamentari, miniştri, ambasadori, prim-miniştri, preşedinţi – sunt sau nu sunt purtătorii unui program personal în domeniul în care se află chemaţi să se insere spre a-l determina, program personal care să se integreze în marea concepţie a întregului corp politic, hotărând modul în care ţara se dezvoltă şi urmează să exceleze?
Programul unităţii este cel care precizează obiectivul istoric, despre căile realizărilor vorbesc, dacă acestea există, ideologiile partidelor, dar şi programele personale asumate şi afirmate de oamenii politici adevăraţi, cei care au creat în timp marea istorie şi au definit destinele marilor naţiuni.
