x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum trecem pandemia: cu birturile deschise, cu școlile închise!

0
Autor: Daniel Apostol 27 Sep 2021 - 07:30
Cum trecem pandemia: cu birturile deschise, cu școlile închise!


Închiderea școlii trebuie să fie o măsură de ultimă instanță și aplicată punctual, după ce absolut toate celelalte opțiuni au fost analizate. Evaluarea riscului transmiterii virusului la nivel local trebuie să fie un factor determinant principal în decizia privind păstrarea școlilor cu ușile deschise. Consecințele închiderii timp de un an și jumătate a școlilor sunt și așa devastatoare. UNICEF atrăgea atenția, încă de la începutului lui 2021, cât de mult a avut de suferit capacitatea copiilor de a citi, de a scrie și de a socoti la un nivel elementar, și cât de mult au scăzut abilitățile de care au nevoie copiii pentru a prospera în economia secolului 21. Copiii nu își pot permite încă un an de întrerupere a școlii, spunea la 13 ianuarie a.c. directorul executiv al UNICEF Henrietta Fore, care arăta că sănătatea, dezvoltarea, siguranța și bunăstarea copiilor sunt amenințate, iar cei mai vulnerabili dintre ei vor duce tot greul. Potrivit oficialului UNICEF, lumea (și includ aici, explicit, România) are nevoie să depună toate eforturile necesare pentru a menține școlile deschise.

         În ton cu UNICEF, România stă foarte bine doar la declarații politicianiste prin care se anunță pompos grija pentru tânăra generație și pentru sporirea nivelului de educație națională, dar tot România se arată extrem de instabilă când vine vorba de luarea de măsuri concrete pentru protejarea educației naționale. Țările europene dezvoltate (Germania, Franța) au ținut școlile deschise chiar și atunci când au impus carantina generalizată, deși au avut o rată a infectărilor mult peste cea din România. Aceleași țări au închis cu strictețe baruri, cluburi, restaurante, cârciumi de cartier și birturi sătești.

         Încă din primăvara primului an pandemic România s-a grăbit să-și trimită copii la „școala din dormitor”: școala online - făcută de unii pe tabletă, de alții, pe un computer și de prea mulți alți copii, pe micul ecran al telefonului mobil - oricum nu a fost accesibilă tuturor. Potrivit I.N.S., doar 75% dintre români au internet, ceea ce arată că cel puțin 750 de mii din cele 3 milioane de elevi nu au acces nici măcar la școala online, rămânând, la propriu, doar în dormitor.

         Dar pentru autoritățile române interesele personale sau de partid au greutate mai mare decât interesul națiunii de a-și forma, crește și educa generația viitoare. În toamna anului trecut, guvernul arunca toți elevii din România în „școala din dormitor”, deși nicio informație oficială existentă la acea dată nu justifica această măsură radicală. Mai mult, calcule realizate de edupedu.ro arătau că doar 6,53% din populația de până la 19 ani fusese infectată la data începerii anului școlar, iar rata de creștere a numărului de infecții COVID-19 era atât de mică încât demonstra că școala nu reprezintă un focar de răspândire a virusului. Dar guvernul de atunci avea de demonstrat, înainte de alegerile parlamentare din 6 decembrie, că este „tare pe felie”, că măsurile sale feresc populația de pandemie, deci că merită reales.

         Guvernul de azi a trăit în ultimele 6-7 luni sub semnul Congresului PNL și al luptei pentru supremație politică. Drept pentru care a repetat cu ostentație promisiunea că, orice-ar fi, nu mai închide economia și că sub nicio formă românul nu va mai avea interdicție să iasă la restaurant sau să se îmbulzească la nunți-botezuri-cumetrii. Doar școala rămâne sub semnul întrebării. Inițial, ministrul educației afirma sus și tare că școala va rămâne deschisă, fiind o prioritate națională. Apoi, tonul ministerial s-a mai domolit și au apărut, săptămână după săptămână, ipoteze noi în privința trecerii școlilor înapoi în dormitor. Adică, acolo unde e internet, în online-ul din dormitor.

         Ca să citez titlul ultimului comunicat de presă al Consiliului Național al Elevilor, „școala în pandemie este ping-pongul guvernanților”. După ce premierul României și proaspătul ales președinte PNL Florin Cîțu declara că, în cazul în care situația o va impune, „se va decide implementarea unei vacanțe prelungite de câteva săptămâni, pe modelul vacanței din primăvară din anul școlar 2020-2021”, Consiliul Național al Elevilor (CNE) a reacționat prompt, condamnând ferm propunerea de a se modifica structura anului școlar în baza unor considerente care nu depind de sfera educațională și fără respectarea măsurilor impuse chiar de guvern.

         O vacanță prelungită nu este sub nicio formă eficientă, ci doar ar adânci și mai mult decalajele și pierderile generate de pandemie. „Auzim la televizor că școlile se deschid primele și se închid ultimele, dar cum rămâne în practică?”, se întreba, mai mult retoric,  Silviu Morcan, președintele CNE.

         Un posibil răspuns arată, de fapt, decrepitudinea societății românești: vom trece pandemia cu școlile închise, dar cu birturile deschise.


Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de