x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dacă băncile scad numeric, se transformă în perceptori de taxe private, la fel ca furnizorii de utilităţi

0
Autor: Ionuț Bălan 12 Ian 2021 - 07:30
Dacă băncile scad numeric, se transformă în perceptori de taxe private, la fel ca furnizorii de utilităţi


Se discută intens în ultima perioadă de consolidare pe piaţa bancară şi nu de restrângerea  concurenţei. Ca să dau un exemplu la întâmplare, un coleg de breaslă se întreba cum una dintre băncile mari, poate cea mai mare, îşi permite să comisioneze transferurile cu 5 lei, chiar şi atunci când trimiţi 2 lei prin online banking. I-am explicat că dacă alegi o altă bancă, şi i-am dat vreo 7-8 variante, unde să faci un rulaj minim lunar şi eventual plăteşti una-două facturi, scapi de „impozit”.

Dar ce s-ar întâmpla dacă după consolidare lucrurile s-ar petrece ca-n cântecelul  „10 negri mititei”, transformat în epoca corectitudinii politice în „Şi din zece n-a mai rămas nici unul”? Ei bine, dacă din circa 50 de bănci în trecut şi din aproximativ 30 acum, s-ar ajunge să o mai avem doar pe aceea la care s-a referit colegul, sau, în fine, şi pe aceea cu cele mai multe unităţi, fiindcă şi ea taxează fără posibilitate de evitare transferurile online, atunci m-aş afla în imposibilitate de a-i zice cum să scape de taxa privată. 

Apropo de consolidare. Întrebarea este dacă avem mai puţine bănci sau mai puţină economie. Eu am văzut că PIB-ul a tot crescut în ultimii ani şi am reuşit să-i depăşim pe unguri, cehi, ba chiar şi pe ţările mai mici din vechea Uniune Europeană. Da, numai că pe când PIB-ul nostru creştea şi numărul de bănci scădea, la alţii acest număr se mărea. Aşadar, se poate consolida sistemul bancar înainte de restructurarea economiei? Oare nu asistăm doar la o sărăcire ordonată, ce se observă şi în micşorarea numărului de bănci? Nu vreau să mai dau nume de bănci care nu mai sunt şi au fost sacrificate pe altarul incapacităţii de a administra oferta punându-se în loc gestionarea cererii. Pentru că am ajunge, cu siguranţă, la spusele lui Milton Friedman: Nu există prânz gratis!

Haideţi însă să vedem şi partea bună. În ciuda suspiciunii că s-ar putea diminua competiţia, marele succes al fuziunilor bancare din ultima perioadă este reprezentat de dispariţia unor cacofonii, precum Banca Carpatica. Din păcate însă, „bancă comercială” nu e o cacofonie acceptată, ca tactica cavalerească, Ion Luca Caragiale şi biserica catolică. Cum rezolvăm şi această problemă? Sper ca după pandemie să nu ne găsim spre sfârşitul cântecului „Ten Little Niggers”!


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de