Distrugerea PNL

Scena noastra politica a devenit mai previzibila decat o piesa proletcultista, in care pe la jumatatea spectacolului puteai jura ca taranul sarac va fi injurat de chiaburi, iar in final o va lua de nevasta pe fata cea mai saraca, dar si cea mai revolutionara din catun.

Astfel, la finele oricarei saptamani, e musai ca partenerii Aliantei sa se impunga reciproc. De asta data, Partidul Democrat a sustinut ca in primavara lui 2007 trebuie sa aiba loc alegeri anticipate. Aparent, osardia cu care liderii PD au fost apucati pe rand de febra anticipatelor pare rupta dintr-un film absurd.

Pana la primavara calendaristica a lui 2007 mai sunt aproape zece luni. A te lansa de pe acum in declaratii despre un scrutin pe care-l doresti peste zece luni pare initiativa unor insi loviti cu leuca.

Argumentul invocat - lipsa de sustinere parlamentara in Senat - e corect. Alianta are insa demult probleme in trecerea prin Senat a unor legi importante. E greu de crezut ca liderii PD au avut revelatia acestei situatii sambata, 15 iulie 2006, cand intreaga tara era lovita de averse. Nici macar fulgerele nu pot explica o asemenea desteptare din somn. E stiut ca despre anticipate sporovaieste de regula Opozitia. Puterea evita sa vorbeasca despre necesitatea anticipatelor. Nu numai pentru ca riscurilor inerente oricarui scrutin ii sunt preferate certitudinile Puterii dobandite, dar si pentru ca orice adiere pe aceasta tema submineaza autoritatea Puterii.

Au vorbit liderii PD - in frunte cu eternul Emil Boc - doar ca sa se afle in treaba? Nici vorba. Cercetata cu atentie, deschiderea focului pe tema anticipatelor se inscrie intr-un plan mai vast mesterit de Cotroceni in noptile cu luna. S-ar putea numi: Destabilizarea PNL prin orice mijloace, dar mai ales cu orice pret.

Traian Basescu, farul calauzitor al PD-istilor, nu vrea schimbarea lui Calin Popescu Tariceanu. Suirea sa in sondaje si, prin asta, asigurarea celui de-al doilea mandat se hranesc din crancena denuntare a guvernului. Un guvern condus de Theodor Stolojan ar fi o nenorocire pentru Traian Basescu.

Smecheria cu Opozitia in interiorul Puterii n-ar mai prinde. Daca s-ar apuca sa critice si un guvern impus de el, electoratul Aliantei i-ar sari in cap, atragandu-i atentia ca sufera de mania atacarii executivului. Daca s-ar apuca sa-l laude, ar risca sa-si asume erodarea fatala de care e lovit orice guvern.

Supravietuirea lui Calin Popescu Tariceanu ca premier ii convine de minune lui Traian Basescu. Nu-i convine, in schimb, ca PNL sa supravietuiasca politic actualului mandat parlamentar. Alegerile la termen trebuie sa gaseasca - in schitele prezidentiale - un PNL distrus. Sau mai precis, un PNL de azi distrus. Ce-ar mai ramane din PNL ar urma sa fie varat in partidul prezidential, avand drept nucleu actualul PD. In aceasta strategie de distrugere a PNL, subminarea guvernului Tariceanu e un punct major. S-au pus in joc toate armele pentru ca guvernul sa administreze prost tara si, prin asta, PNL sa scada in sondaje.

Spectrul anticipatelor micsoreaza drastic autoritatea unui guvern asupra administratie. Lansand teza anticipatelor liderii PD au socotit ca sporesc destrabalarea administratiei si tendinta presei de a ataca guvernul. Administrand - cred ei - lovituri sub centura PNL, formatiune care suporta toate consecintele proastei guvernari. N-are importanta ca altfel se da o lovitura si tarii.

PS. Un alt instrument de subminare il constituie intretinerea diversiunii ca PNL e o formatiune roasa de grave disensiuni interne. Iesirea la rampa luni a grupusculului Stolojan sta sub acest semn. Despre acest instrument, mai pe larg insa intr-un numar viitor.