”Domnul Negativ”

Cel mai inversunat adversar al nostru se piteste chiar in noi insine, in perimetrul propriei minti. Mintea ne spune 'nu poti sa faci cutare', 'ti-e frica', 'nu ai cum sa reusesti' etc. O femeie imi descria zilele trecute 'adversarul ei interior', care-o indeamna sa-si reprime sentimentele. Ca o consecinta a reprimarii, femeia nu se mai simtea ea insasi, nu se mai simtea bine tocmai in relatiile de iubire. Altfel, ea putea sa rada, sa fie prietenoasa, blanda si fericita; unde iubirea nu era o miza, unde nu avea asteptari si judecati, tocmai acolo se asternea dragostea. Dar, fara tensiune si suspans, fara emotii, fluturi in stomac si zbucium ea nu simtea ca iubeste si, cum singura observa, 'am o nevoie uriasa de iubire'.

'Opunandu-te adversarului interior vei inlatura gandurile negative prin altele, pozitive. Trebuie sa nu accepti nici o prostie din partea adversarului interior si sa lupti din rasputeri de fiecare data cand acesta isi arata din nou chipul uracios', avertizeaza Geoff Thompson in cartea sa, 'Frica'(Ed. Livingstone). Thompson il denumeste pe adversarul din mintile noastre 'Domnul Negativ'; probabil ca pentru noi toti domnul acesta poarta acelasi nume. Sa-l respingem, sa-l neutralizam, sa-l zdruncinam pe domnul Negativ nu se poate decat in clipa in care intelegem ca cel mai usor lucru din lume pentru oameni este acela de a gandi la lucruri rele.

In schimb, gandurile bune cer efort, concentrare si atentie. A-i opune unui gand negativ unul pozitiv este un remediu (asta-i si una dintre Legile Cybalionului) pentru mintea negativa, un fel de a-l ataca pe adversarul interior. Daca el iti spune ca 'frustrandu-l' pe celalalt de manifestarea starii tale de iubire, de sinceritatea trairilor tale e un comportament capabil sa-ti aduca iubire, oare e adevarat? Oare chiar asta sa fie dragostea? O manifestare a frustrarii, o tensiune, un disconfort? Oare cel ce te iubeste pentru ca-i produci frustrare, disconfort si neliniste, cel nesigur de dragostea ta este cel ce te iubeste? Nu-i dai tu oare celuilalt nesiguranta, neliniste, tensiune, sentimentul ca dragostea nu este prezenta? Iar daca-i dai asemenea emotii, nu cumva ti le creezi si tie? Pare ca da, iar remediul pentru aceasta minciuna a adversarului interior este un gand opus( de ex. 'mi-e frica' – ' sunt curajos', 'nu o sa faci fata' – 'voi putea infrunta orice situatie'; 'nu te iubeste' – 'exista altii care ma iubesc' etc.

Sa observam dialogul propriei minti in mod constient si, atunci cand mintea ne spune ceva rau, sa aducem constient in ea o afirmatie opusa; asta-i otrava pentru Domnul negativ din mintea noastra si poate deveni o sursa de fericire pentru noi .Atata vreme cat jucam cartea dragostei sau a existentei in mod nesincer, ascultand numai perceptiile negative din mintea noastra, noi insine cautam nelinistea inconstient si de aceea ne vom simti tot mai insetati de dragoste. Setea de dragoste e un semnal al nesinceritatii si un semnal al faptului ca Domnul Negativ, adversarul interior, ne conduce viata. De indata ce gandirea acestui Domn nu ne mai controleaza, vom simti mai multa iubire in noi si parca mai multa iubire va veni catre noi din lume!