Draga Europa, asteapta-ne ca sigur venim!

In timp ce zece state intrau oficial in Uniunea Europeana, romanii isi stergeau lacrimile de emotie de pe obraz, la aflarea vestii ca elevele lui Octavian Belu sunt din nou campioane europene la gimnastica(…)

(…) desi vin dintr-o tara pentru care perspectiva aderarii la Uniune ramane inca indepartata. Avem si noi bucuria noastra eterna, fara de care spiritul nostru national ar fi mai sarac si mai predispus la depresie nationala.

Draga Europa, tare am vrea sa venim cu totul la tine, ca o fata maritata care-si aduce zestrea - buna-rea, multa-putina - la barbatul pe care i l-au dat parintii ori soarta. Dar mai avem multe de facut pe-aici, pe langa casa. Am vopsit gardul, dar se pare ca nu mai e de-ajuns. Te-ai mai inasprit si tu, nu ne mai accepti asa, cu una, cu doua, doar cu sentimentele. Trebuie sa aducem si noi ceva in noua casa.

Iar noi ce-avem? Vorbeste toata lumea despre privatizarile esuate, despre oamenii care au ramas pe drumuri, in lipsa formarii unor locuri de munca alternative, despre malformatiile justitiei si despre abuzurile de tot felul, facute de liderii locali aflati la putere, asupra ziaristilor si a persoanelor fara sustinere in cercuri influente.

Din cand in cand, ne trezim la realitate, fortati de dusurile reci, care vin o data cu anuntarea unor cifre seci, dar care lovesc precum biciusca stapanului, spatele incovoiat al slugii. Din pacate, ne trezim doar noi, cei care facem parte din categoria „oameni simpli" sau „societate civila", cum pompos i se mai spune. Cei cu functii trec mai departe. Semeti, imperturbabili, concentrati.

Despre ce dus rece este vorba acum. Uniunea Generala a Industriasilor - 1903 anunta ca numai 15%-20% dintre companiile romanesti ar putea face fata conditiilor concurentiale de pe piata europeana. Studiul prezentat de UGIR - 1903 a fost realizat pe o perioada de opt luni, de catre o suta de specialisti din invatamant, cercetare si sectorul patronal. Cu alte cuvinte, este cat se poate se serios si documentat.

Una dintre cele mai importante probleme descoperite de catre autorii studiului se refera la obtinerea certificarilor pentru siguranta produselor, calitate si mediu. In prezent, trebuie investit, la nivel national, pentru certificate, intre 500 de milioane si un miliard de euro.

Pe de alta parte, un raport realizat de UGIR - 1903, in colaborare cu Academia Romana, releva faptul ca 80% din produsele realizate in economia romaneasca au, conform clasificarilor UE, cerere redusa.

Uniunea Europeana a inclus in categoria produselor cu cerere puternica, doar pe cele realizate in industria IT&C, cele care vizeaza protectia mediului, cele destinate asigurarii sanatatii, echipamentele aerospatiale. Din 1960 si pana astazi, decalajul economic dintre Romania si tarile cu economie dezvoltata s-a dublat, ajungand de la 30 la 1, la 60 la 1.

Studiul mai acuza, de asemenea, sistemul de taxe si impozite impovarator. Si cum altfel, daca in Romania exista, in prezent, 183 de dari? Fiscalitatea pe forta de munca este, la noi, cu 30%-35% mai mare decat in Uniunea Europeana.

Din cele 183 de contributii platite la stat, 89 sunt taxe si impozite, 24 merg la fonduri speciale, iar 70 reprezinta comisioane, timbre si tarife. Obligatiile fiscale comune tuturor agentilor economici sunt in numar de 13. Pentru un salariu net de 100 de euro se platesc la stat aproximativ 120 de euro. Aceasta situatie determina venituri mici pentru angajati, care trebuie, practic, sa justifice dublul sumei pe care o primesc in mana. In aceasta situatie, este de inteles de ce pleaca tinerii din Romania.

Ca sa nu ramana doar cu cifrele si dusurile reci pentru cei mai sensibili, UGIR - 1903 va prezenta Guvernului, impreuna cu Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor, o propunere de reducere cu 20% a fiscalitatii pe locurile de munca ocupate de tineri. Cele doua organizatii considera ca, in conditiile in care sumele aferente acestor procente vor fi folosite pentru remunerarea si formarea profesionala a acestora, va fi scazut semnificativ exodul tinerilor absolventi in strainatate. Peste 60% dintre cetatenii romani care muncesc in strainatate sunt tineri, din care cei mai multi au studii superioare.

Acum intelegi tu, draga Europa, de ce te rugam sa ne mai astepti putin, dar sa nu ne uiti? Noi am veni si-acum la tine. Dar nu numai ca tu nu prea ne primesti cu bratele deschide, dar nici noi aici, in gospodaria noastra, nu prea stam prea bine cu aprovizionarea pentru iarna, zugravitul locuintei si cumpararea rechizitelor si hainutelor pentru copiii care merg la scoala. Intelegi tu ce vrem sa-ti transmitem, ca doar esti fata desteapta. Cea mai!