E timpul ca Securitatea sa fie repudiata (X)

In decursul anilor, 18 noiembrie a marcat doua evenimente epocale. In 1302 Papa Bonifaciu al VIII-lea a publicat Bula Papala Unam sanctum, iar in 1626 a fost dedicata Basilica St. Petru din Roma. La 18 noiembrie 2005 a avut loc un alt eveniment ce ar putea deveni epocal, de asta data pentru Romania: CSAT a indepartat fostii ofiteri de securitate din conducerea SIE.

Pentru prima oara in 60 de ani Serviciul de Informatii Externe al Romaniei nu mai este condus de securisti, si cerul nu s-a prabusit. Ziarele din Romania nu au revelat insa semnificatia reala a acestei masuri, pe care au prezentat-o fie ca "rotatie de cadre" ori "concesie facuta liberalilor" de catre seful statului. "Schimbarea fostilor nu trebuie sa fie scop in sine", proclama un ziar major, care in acelasi timp scria ca "multe telefoane, inclusiv ale unor jurnalisti, sunt ascultate", ca "dosarele Securitatii sunt inca pazite", ca "deconspirarea facuta de CNSAS" este o gluma.

In cercurile politice din SUA, decizia CSAT este considerata un pas major catre consolidarea axei Bucuresti-Londra-Washington si se spera ca masura va fi extinsa si la SRI. Aici, si in Anglia, putine lucruri sunt mai importante decat respectarea Constitutiei si a demnitatii cetateanului. Presedintele Nixon a fost fortat sa demisioneze pentru ca a aprobat doar trei interceptari ilegale de telefoane, si a scapat de inchisoare, deoarece a fost gratiat de succesorul sau. Procurorul general al SUA si alti demnitari ai lui Nixon au petrecut insa ani grei in inchisoare.

Masura CSAT a fost aplaudata si de personalitati ale comunitatii de informatii a SUA. Ministrul roman de Externe a participat nu demult la un dejun in Washington in care atat el, cat si noul nostru intelligence tzar au rostit impresionante cuvantari. Mihai-Razvan Ungureanu a vorbit despre asumarea trecutului. John D. Negroponte despre confruntarea cu viitorul. In realitate, ambii s-au referit la prezent.

SUA si Romania sunt angajate azi intr-un razboi global impotriva terorismului, in care serviciile secrete constituie arma de baza. SUA si-au reorganizat intreaga comunitate de informatii si i-au dat o noua conducere pentru a o face compatibila cu acest nou tip de razboi. Romania a pastrat insa in conducerea serviciilor secrete numerosi ofiteri de securitate, desi specialitatea Securitatii a fost promovarea terorismului, nu lupta impotriva sa.

SRI si SIE au fost create de securisti (capitanul Virgil Magureanu si generalul Mihai Caraman) si isi trag seva din Securitate, care a fost o chintesenta a terorismului. "Comunistii nu pot fi restransi de principiile burgheze ale legalitatii si moralitatii care au provocat esecul Comunei din Paris", propovaduia Lenin. Ca atare, el si-a construit politia politica, reprodusa apoi in intregul bloc sovietic, ca instrument al "terorii organizate". Gazeta interna a Cheka se numea Krasnii Teror (Teroarea Rosie).

Zeci de milioane au fost ucisi in Rusia de Cheka si urmasii sai. Peste 200.000 de romani au fost trimisi de Securitate in fata plutoanelor de executie, inchisori si lagare de exterminare.

Securistii mentinuti in conducerea SRI si SIE au continuat terorismul Securitatii. Primele trei mineriade, care au devastat Bucurestiul si imaginea Romaniei, au fost organizate de Virgil Magureanu impreuna cu o mana de fosti ofiteri de securitate pe care i-a promovat apoi in conducerea SRI si UM 0215. Atentatul impotriva profesorului Dumitru Mazilu, care mi-a fost subaltern in Securitate, a purtat de asemenea amprenta Securitatii. Colonelul Mazilu, fost disident politic, a fost arestat de Ceausescu si cand a fost eliberat a devenit vicepresedinte al FSN. Curand, Mazilu a denuntat insa caracterul securist al "noilor" servicii secrete si s-a refugiat in Elvetia. Acolo a fost atacat de indivizi mascati care au intrat cu forta in locuinta sa, au luat un manuscris de 311 pagini intitulat "Revolutia Furata" si au amenintat ca-l vor omori daca va continua sa "denigreze tara". AFP, care a relatat evenimentul (6 martie 1991), mentiona alte doua cazuri in care era suspectata mana serviciilor romane: un activist al Federatiei Internationale pentru Drepturile Omului, care denuntase caracterul comunist al noilor servicii secrete din Bucuresti, fusese batut crunt in Elvetia; iar presedintele acestui departament primise amenintari cu moartea.

Serviciile secrete ale Romaniei nu mai sunt ce-au fost in 1990 sau chiar in 2004. Ele se democratizeaza si modernizeaza in fiecare zi. Generalii Marcel Alexandru, Nicolae Goia, Dan Chiriac si Constantin Rotaru, trecuti acum in rezerva, sunt de asemenea cu totul alti oameni decat inainte. Recent, activitatea lor a starnit aplauze la Washington. Dar vremea lor, ca si a mea, a trecut.

Acum cateva luni, Nestor Ratesh, consilier al presedintelui Radio Europa Libera, a avut un lung interviu - inregistrat pe banda - cu generalul Plesita. Interviul a avut loc intr-un apartament din centrul Bucurestiului pe care Plesita l-a prezentat ca fiind o casa conspirativa a SIE, pe care aceasta institutie o tine la dispozitia sa.

Atat timp cat serviciile secrete ale Romaniei vor fi conduse de fosti ofiteri de securitate, ele vor continua sa fie ancorate in trecut, nu in viitor. Noua generatie de romani, care se straduie sa creeze acum o noua identitate nationala, poate prelua stafeta acestor servicii.