Am scris la timp de rata creditelor neperformante, care e triplă comparativ cu aceea din zona euro, dublă faţă de cea din Spania, şi care tinde, practic, spre 35-40% - peste limita din Grecia. Pentru că n-o s-o mai vedem la acel nivel. Deşi guvernanţii vor “bombarda” cu taxe mediul de afaceri ca să “combată” înrăutăţirea colectării, SRL-urile îşi vor proteja lichiditatea declarându-şi insolvenţa, iar băncile se vor pomeni cu neperformanţă pe bandă rulantă.
Însă, BNR a decis schimbarea reglementărilor şi a lăsat cale liberă înfiinţării Special Purpose Vehicle (SPV), pentru ca băncile să-şi “arunce” în afara bilanţului creditele neperformante. Haideţi să evaluăm efectele. Măsura va conduce la o reducere cu cel puţin 30% a preţului activelor faţă de nivelul actual. Şi nici Bursa nu va scăpa neafectată, deoarece, în momentul în care se va trece la executarea de active, companiile listate vor intra în insolvenţă ca să-şi proteje lichiditatea. Care, active, vor fi transferate - reiterez - la un preţ ce nu-şi va găsi corespondent în economia reală. Ceea ce va genera scăderi şi mai mari, arătând că garanţiile trebuiau executate acum patru ani. Atunci când - vă amintiţi – s-a lansat Programul Prima Casă - pentru a se conserva preţul activelor - şi a fost omorâtă puţina piaţă imobiliară care mai exista.
Oricum ar fi, ceea ce se întâmplă e o dovadă de curaj şi o încercare de clarificare. Dar, pentru a se clarifica pe deplin situaţia nu se întrevede altă posibilitate decât relaxarea fiscală. În lipsa reducerii impozitelor, însoţită de îndepărtarea de baronii locali, ţara merge spre colaps, fiindcă se va înrăutăţi mai departe colectarea taxelor.
Ca să conchid, măsurile privind SPV-urile s-au luat pentru că acelor care administrează problema li s-a făcut frică. Ei ştiau că instituţiile financiare nu-şi declară pe bune neperformanţa, pentru că dacă unei bănci îi scade profitul net cu 95% faţă de 2008 şi constituie provizioane de 25-30% ce reprezintă diferenţa? Mediu economic prost şi credite care s-au reeşalonat, ca să nu fie raportate ca neperformante. Şi fără a rezolva această chestiune, societăţile bancare se găsesc în postura de a nu-şi mai menţine statul de mari contribuabili.
Sigur că în aceste condiţii, bancherul care avea informaţii legate de noile reglementări şi spunea pe un ton de analist experimentat că neperformanţa va continua să crească, însă mult mai lent - are dreptate. Dar asta pentru că împrumuturile neperformante se externalizează. Cu alte cuvinte, creditele restante, deşi cresc şi ne plasăm tot pe podiumul europen, acest fapt nu se mai vedea, fiindcă neperformanţa se plasează. Însă ceea ce o va “trăda” în continuare e necolectarea taxelor şi imposibilitatea Guvernului de a estima veniturile fiscale atunci când vine FMI şi-l întreabă cum stă. Şi aici intervine principala întrebare: În cât timp se vor curăţa bilanţurile băncilor pentru ca situaţia să revină la normal?