Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conferința de presă de la Banca Națională a României, desfășurată în Sala „Mitiță Constantinescu” - locul obișnuit de găzduire a manifestărilor publice ale instituției - a marcat revenirea la cadrul tradițional de comunicare, întrerupt mai bine de un an de restricțiile impuse de pandemie. Guvernatorul Mugur Isărescu a dorit să sublinieze și prin aceasta intrarea activității într-un regim normal. În plus, decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la nivelul actual, punctul de plecare pentru costul banilor pe piață, este o dovadă că scenariile alarmiste izvorâte din ghiocul Casandrelor nu au fost nici de această dată confirmate. Datele privind situația economiei arată o revenire mai rapidă a activității care recuperează pierderile din „groapa” de două cifre a căderii din T2-T3 2020. Finanțarea prin creditare a economiei a fost asigurată printr-un flux normal de lichiditate, deși la începutul pandemiei presiunea asupra leului a fost mare, panica fiind treptat temperată cu intervenții mai puternice ale băncii centrale și ale băncilor comerciale. Nivelul de intervenție al BNR pe piața valutară a fost corelat cu nevoia de bani a Ministerului Finanțelor, fiind zile când MF a vândut băncii centrale chiar și un miliard de euro pe zi. Scopul urmărit nu a fost o apreciere a leului, ci atenuarea fluctuațiilor de curs pentru mărirea încrederii în moneda națională. Și din acest punct de vedere putem aprecia că în perioada cea mai complicată a presiunii crizei sanitare asupra economiei, Banca Centrală și-a menținut și și-a întărit, prin politica monetară promovată, atributul ei de ancoră de stabilitate. „Nu are niciun rost să tulburi populația și întreprinderile, să pierzi credibilitate într-o țară unde avem suficientă instabilitate de toate felurile”, sublinia Isărescu. Restrângând aria de instabilitate la economie, presiunile inflaționiste sunt cele mai apăsătoare și ele pot crea complicații, dar nu sunt în zona de alarmă. Nivelul datoriei publice nu este nici el îngrijorător, situarea la 60% din PIB nefiind o problemă majoră pentru România. Deficitul bugetar este o situație care durează de 30 de ani, problema este când acest deficit trebuie redus. Or, aici se pot crea turbulențe cu impact social puternic.
Extinzând aria de analiză a turbulențelor și instabilității, vedem că ele apar peste noapte în România. Miercuri, în timp ce la BNR se desfășura conferința de presă a guvernatorului Isărescu, premierul Cîțu punea la cale demiterea ministrului Finanțelor. Nazare nu făcea parte din tabăra cîțiștilor, dar își făcea treaba bine la minister. La început de săptămână semnase un împrumut extern de câteva miliarde de euro care, după demitere, devine o problemă de formalizare în fața finanțatorilor externi. Orice mișcare în domeniu este atent urmărită pe piața financiară unde Nazare avea credibilitate. Demiterea lui pare suspectă și creează suspiciuni privind scara de valori în funcțiune la București. Scandalurile și jocurile politice din PNL se reflectă direct și în economie. Iată de ce normalitatea instabilă, cu inserții politice aleatorii, ne atinge la buzunar. Situația face trimitere la proverbul după care dacă un prost aruncă o piatră în lac, zece deștepți n-o pot scoate.
