x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Legendele mizeriei

Legendele mizeriei

de Tudor Octavian    |    08 Ian 2012   •   21:00

Trei blocuri de douazeci de etaje dintr-o periferie a New York-ului, ocupate ani de-a randul numai de asistati sociali, au fost intr-un asemenea hal vandali­za­te de locatari, incat a trebuit sa fie demolate. Chiar sa fi fost re­con­ditionate si alocate unor alte ca­tegorii de ce­tateni, cu un simt civic mai evo­lu­at, legenda nea­gra le-ar fi ur­marit. Unii oameni au in gene­tica lor che­ma­rea tra­iu­lui de caver­na, re­fuza toate re­gulile ci­vi­li­zatiei ur­bane si nu numai ca sunt ne­glijenti, dar sunt si pusi pe dis­tru­­ge­re. Simt si stiu ca nici o co­mu­ni­ta­te nu-i doreste si se raz­bu­na pe con­ditia lor de paria, murdarind, de­­te­­r­i­o­rand si josnicind tot ce e de fo­lo­sinta pu­blica, dar si de fo­lo­sinta personala.

In Bucuresti, in mai toate car­ti­e­rele, asa-numitele "blocuri pentru nefamilisti" de odinioara au fost ocupate de declasati si de asis­tati, care au terminat ceea ce tine­rii lucratori ai fabricilor din zona, adu­nati in regim de cazarma pentru civili, incepusera. Le-au distrus. Oricat s-ar stradui primariile sa le reabiliteze, trebuie acceptat un adevar negru si el: asocialii, care le ocupa, nu pot fi reabilitati de­cat prin exceptie. Umanitatea are boli nevindecabile intocmai in­diviziilor. Omul croit pe dos nu poa­te fi reparat. Condamnarile la moarte si la temnita pe viata, in ca­zuri de ferocitate si dispret cli­nic pentru semeni, asta spun, ca nu exista intotdeauna solutii care ame­li­oreaza, si ca singura procedura cu un efect real este izolarea per­soanelor si a categoriilor de­cla­sate genetic.

Bucurestiul, in zonele cel mai circulate, arata ca un ghetou controlat de bande de adoles­centi care maculeaza zidurile si nu lasa nimic din ce e nou si cu­rat neatins. N-o fac ziua, ci noaptea, cu constiinta raului programatic. Nu-s doar cativa, cum zic in dodii primarii, cand sunt abordati in chestiunea vandalizarii cladirilor de patrimoniu, a statiilor de tramvai si de metro si, in general, a locurilor care se innoiesc, sunt sute si din ce in ce mai insistenti, ca si cum ar dori sa se stie ca sunt multi si foarte rai, ca sunt cete care se considera in razboi cu socie­ta­tea. Romania produce o categorie de golani practic necunoscuta in Occident: golanimea din licee si universitara.

Cele mai abuzate sunt cladirile din zone universitare, iar strazile din preajma facultatilor de limbi straine si de drept ale Universitatii bucurestene sunt o in­fec­tie cronicizata. Circula profesorii, decanii si rectorii pe aceste strazi, dar circula numai cu masini care opresc la intrarea in scoala. Si astfel se simt in afara fenomenului. Bulevarde intregi sufera din cauza golanimii instarite, fiindca aceasta e liderul odiosului proces de maculare a orasului, iar administratia Capitalei nu reactioneaza. Ar fi sa vorbim despre o lasitate generalizata, dar e ceva mult mai grav: numarul romanilor pentru care mizeria conteaza ca o fatalitate suportabila e mult mai mare decat ne place sa credem. Problema, cum le convine politicienilor sa spuna, nu este la unele "elemente", ci la o majoritate resemnata.

×
Subiecte în articol: editorial