Lumea, americanii şi noi (V). Relaţiile bilaterale

A urmat o discuţie în cadru restrâns: Adrian Năstase: Avem la dispoziţie o oră. Sugerez să discutăm unele probleme bilaterale.
O scurtă introducere: vrem să vă convingem că aveţi un interes aici. Vom continua să vă transmitem acest mesaj.
Relaţiile dintre România şi SUA sunt de interes vital pentru România şi prezintă interes pentru SUA. Situaţia s-a schimbat în ultima vreme.
Sunt sigur că SUA vor dori să evalueze importanţa unor relaţii mai strânse, într-o Europă care se schimbă şi se încearcă o nouă ordine europeană cu diferite interese. Europa, fiind o familie cu tentaţii de rol de tată faţă de copii, România este interesată într-un loc special în Europa. Este o ţară care aparţine Europei Centrale. Subliniem acest lucru, pentru că ceea ce era Est-Vest nu mai este adecvat. Europa de Est este fosta URSS, iar acea fostă Europă de Est este Europa Centrală. Nu vrem să fim detaşaţi de celelalte state din regiune.
Dacă România reuşeşte să devină stabilă din punct de vedere economic şi politic, România poate deveni un loc important, oricum vă uitaţi – Est, Vest şi chiar Sud.

Relaţia excelentă a României cu Turcia ar putea fi foarte interesantă pentru SUA. Putem elabora în viitor. Sunt convins că relaţii strânse cu SUA sunt importante, foarte importante pentru România.
Suntem pregătiţi să discutăm cu dumneavoastră aici, la preşedinte sau în altă parte orice împiedică relaţii bilaterale optime. Este foarte important să distrugem impresia «ţării ostile».

Încercăm să urmăm exemplul dumneavoastră şi să fim împreună cu dumneavoastră, pentru că principiile pe care le aveţi sunt utile.
Ceea ce ar fi echitabil (fair) în termeni politici, nu este profitabil. Exemplu: Irak. Din circa 3 miliarde USD datorie nu am primit nimic în schimb. La fel am sprijinit în Libia – este costisitor pentru noi. A lua aceste decizii a fost foarte greu.
Urmează embargoul economic pentru Iugoslavia. Va fi un cost economic. Avem cu ei schimburi de circa o jumătate de miliard USD. Va fi o lovitură reală pentru structura economică.

În ultimii doi ani am primit din partea organizaţiilor internaţionale, cu totul, circa 1 miliard USD.
Nu ne putem permite să pierdem banii când avem nevoie de sprijin pentru tranziţia noastră.
Suntem recunoscători pentru ce faceţi în favoarea noastră în organizaţiile internaţionale şi pentru gesturile de încurajare – semnarea tratatului,10 milioane USD la Grupul 24.

Noi am dori foarte mult să vă avem aici nu numai din punct de vedere politic, ci şi economic.
Oamenii de afaceri americani lipsesc de pe piaţă pentru că nu au «lumină verde» de la Administraţie. Poate, la un moment convenabil, se va transmite mesajul. Ar fi foarte util.
Este o inerţie a imaginii ţării. Realitatea în România se schimbă rapid, dar schimbarea imaginii are o inerţie. Dacă nu daţi noi mesaje, schimbarea imaginii va lua mult timp.

Am vrea să ne trataţi la fel ca pe celelalte ţări europene – cum este Fondul pentru Polonia. Un Fond româno-american pentru întreprinderi, asistenţă în domeniul legislativ în materii ca protecţia împotriva competiţiei incorecte, dreptul de proprietate, faliment, sistemul bancar. Sunt elemente esenţial acum, când trebuie să învăţăm alfabetul economiei de piaţă.
Putem avea operaţiuni pe terţe pieţe, în fosta URSS sau în ţări arabe.

Sperăm să putem conta, în continuare, pe sprijinul dumneavoastră în Grupul celor 24, în sistemul general de preferinţe, plus un semnal politic pentru o schimbare de atitudine în ceea ce priveşte regulile COCOM. Aceste lucruri s-au făcut cu unele ţări est-europene. Când le veţi putea face şi pentru noi le-am aprecia.
Vom discuta cu dumneavoastră reguli pentru verificare îndeaproape.
Cooperare cu Eximbank – foarte importantă.
Să definim cadrul pentru cooperarea economică. Un Consiliu Economic – unii spun că este bun, alţii nu. Ceva instituţional ar fi necesar.

Lawrence Eagleburger:

Punctul fundamental: Nu este nici o problemă că în trecut, pentru anumite motive, punctul de vedere general în SUA faţă de România, în comparaţie cu vecinii, avea întrebarea de fond dacă a fost aici cu adevărat o revoluţie. Minierii etc. ţin de trecut, dar au ridicat semne de întrebare care au fost greu de depăşit.
Securitatea, drepturile omului în general, ale minorităţilor, în special în legătură cu minoritatea ungară, ţinerea alegerilor libere au condus la ideea, prin comparaţie cu Cehoslovacia, Polonia, Ungaria şi Bulgaria, dacă România este în urmă. Până acum am avut mari rezerve. Aceasta a motivat întârzierea acordării Clauzei Naţiunii celei mai Favorizate.
Cu toate aceste preocupări, maniera perfectă de acţiune la ONU în chestiunea Irakului l-a impresionat pe James Baker. Ei sunt recunoscători. Aceste lucruri au contrabalansat întrebările pe care le aveau.
Cu anumite precauţii, această atitudine s-a schimbat. Nu mai vedem astfel România. Există schimbări substanţiale şi trecutul trebuie lăsat în urmă.

Problema critică o constituie alegerile libere cât mai curând. Aceasta este cheia la tot ce ţine de acordarea Clauzei Naţiunii celei mai Favorizate, iar aici constă în alegeri libere.Vor fi libere, cu siguranţă, dar ne preocupă problema timing-ului.
Vă încurajăm în chestiunea alegerilor, să le organizaţi cât mai curând. Suntem pregătiţi să ne mişcăm cât de repede. Obţinerea de bani pentru asistenţă către România nu este legată atât de ce se întâmplă în România, cât de obţinerea de bani, în general.
Vom face tot posibilul ca ceea ce facem pentru sprijinirea URSS să nu se facă pe seama Europei de Est.
Clauza Naţiunii celei mai Favorizate vrem să o vedem rezolvată. Este cheia la ceea ce aţi sugerat şi vrem să vorbim.
Indiferent de gradul de reluctanţă în angajarea SUA faţă de România, au rămas în urmă problemele. Convorbirile lui I.V. Săndulescu la Washington şi activitatea ambasadorului la Bucureşti au contribuit.
În probleme ca minoritatea ungară, antisemitismul, alegerile libere – acestea sunt mereu acolo, la Congres. Cred că aţi făcut foarte bine până acum şi vrem ca aceste procese să continue.

În ceea ce priveşte problema sectorului american privat, am înţeles că, dacă obţinem de la Congres 50 de miliarde USD – ceea ce este imposibil – întreg programul este posibil doar prin investiţii private şi joint ventures în România cu firme americane.
Noi vom încuraja oamenii de afaceri, dar, până la rezolvarea acordării Clauzei Naţiunii celei mai Favorizate, aceasta nu va ajuta prea mult.
De acord să refacem Consiliul româno-american, dar, din nou, totul după clauză. Dar tot ce putem face pentru a încuraja investiţiile americane în România depinde de acordarea clauzei, dar o vom face.
Vom examina posibilitatea unui Enterprise Fund pentru România.
Vom fi cât vom putea de supportive în Grupul 24, dar nu-mi place ideea că am fost invitaţi la burden-sharing. Preferăm însă să folosim banii pe plan bilateral, ca un Enterprise Fund.

Referitor la COCOM, simţul meu este că putem face cu dumneavoastră aceiaşi paşi pe care îi facem cu Ungaria.Vecinii dumneavoastră au pus în funcţiune un sistem de poliţie, de verificare. Cehoslovacia nu are un asemenea sistem. Dacă vor face, vor aplica şi ei. Crede că pot face acelaşi lucru şi cu România...
Adrian Năstase: ... Românii cred că Ungaria nu consideră frontiera româno-ungară ca fiind reală şi tot ce se sugerează de către Ungaria este parte integrantă dintr-o strategie de modificare a frontierei.
Din 15 minorităţi existente în România, numai minoritatea ungară crede că nu are drepturi. Ministrul Hans-Dietrich Genscher a fost aici. Şi alţii au vorbit cu minorităţile lor. Numai ungurii sunt nemulţumiţi. Asta este pentru că minoritatea ungară este folosită ca un instrument politic. Au partid politic, sunt la tv tot timpul, au şcoli, ziare în limba maternă. Poate vor mai mult. Dar şi românii au nevoi. Suntem în tranziţie. Nu putem avea două viteze de dezvoltare.

Sigur, ceva trebuie făcut. Vrem să facem tratatul bilateral, cu doi piloni: unul – că nu sunt pretenţii teritoriale; şi al doilea – drepturi la nivelul cel mai înalt pentru minorităţi. Ei au amânat încheierea tratatului a doua oară.
Tratatul ar elimina barierele psihologice. Dacă reuşim asta, vom progresa. Sperăm că puteţi ajuta.
Acum monitorizăm mai riguros ce fac ungurii în lume, şi nu ne place. Noi nu atacăm. Dar, de fiecare dată, vom reacţiona.
Ei exagerează în problema minorităţilor. În ce o priveşte, România acceptă orice este bun pentru Europa în materie de minorităţi".