x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Memoria pe portativ

0
Autor: Florin Condurateanu 08 Dec 2020 - 07:10
Memoria pe portativ


Chiar dacă, de mai multe generaţii, o familie a venit la oraş, toţi românii au pe undeva strămoşi porniţi de la ţară. Cât de orăşeni ar fi ajuns, cât de şcoliţi, pe undeva în sângele lor de români susură cântul popular, melodia folclorică. Pentru arta românească, pentru artişti, folclorul, cântecul dintr-un sat devine sursă inspirată pentru piesele aduse la microfon, pe scenă, pe ecranul televiziunilor. Adrian Păunescu şi Andrei Păunescu au găsit inspiraţia în folclor şi au compus o piesă de mare profunzime şi mesaj, „Doamne, ocroteşte-i pe români”! Poetul a scris versurile impresionante, iar fiul, Andrei, a compus melodia cu accente folclorice. Un bărbat cu har, Hagiu a adus în cenaclul Flacăra o melodie culeasă de el de la nişte ţărani ardeleni şi aşa „Cu căciulile pe frunte” a devenit cântec al românilor. Am fost martor la un episod de genialitate, trăgându-şi seva din folclor, când s-a născut un cântec pe un disc Electrecord cu solista Irina Loghin şi orchestrator, dirijor de orchestră, maestrul Gheorghe Zamfir. Celebrul naist mă chemase să-i iau un interviu undeva la un studio Electrecord din preajma Bisericii Sfânta Vineri. Pentru început trebuia să înregistreze un disc cu o melodie interpretată de Irina Loghin. Maestrul Zamfir nu avea să sufle genial în nai, era în fruntea unei orchestre de lăutari din cei cu ureche teribilă şi mai puţin cu portative. Irina Loghin cântase la o nuntă şi culesese un cântec popular îngânat de un moş. Irina a scos un carneţel unde notase versurile şi din memorie i-a cântat lui Gheorghe Zamfir melodia, din mintea ei şi cu ochii în strofele de pe carneţel. După ce  Irina a cântat de două ori doina, maestrul Zamfir a pus pe clapele pianului orchestraţia, preluase în inima lui cântul doar audiat la Irina. Le-a cântat apoi de 3 ori lăutarilor, care şi ei după ureche au interpretat doina „zisă” cu of de Irina Loghin. După o oră de când Irina Loghin a murmurat prima dată din amintire piesa folclorică, deja ea era înregistrată pe discul Electrecord. 

 

 


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de