Pas cu pas, Klaus Iohannis are, acum, și "Masa Mea"!

A stârnit o vie rumoare gestul președintelui Klaus Iohannis de a se trage în poză , zâmbitor nevoie mare, pe unul dintre scaunele care înconjoară Masa Tăcerii din ansamblul Brâncuși de la Târgu Jiu. Cei mai mulți dintre opinenți considerând că președintele a încălcat niște norme elementare de protecție a acestor opere de artă de la a căror făurire se vor împlini curând opt decenii. La rândul lor, fanii domnului președinte ar putea să ne atragă luarea aminte că numai modestia funciară l-a împiedicat să adauge imaginii, ca o dedicație pentru noi, norodul privitor, această zicere a lui Brâncuși:,, E numai bucurie, ceea ce vă dau’’. Gest, să o recunoaștem, ceva mai rafinat decât dedicațiile pe care , la vremea noastră, le scriam pe spatele pozelor din anii noștri de liceu:,,Păstrează copia și nu uita originalul’’ sau ,,Eu sunt bine, sănătos/Și pe-aici este frumos!’’

Altă ipoteză, nu tocmai fără noimă, ar putea fi și aceea că, de vreme ce, odată aterizat la Paris- ,,Orașul lumină’’ în care  a trăit atâția ani și a fost și îngropat Constantin Brâncuși-, proaspătul președinte al României, Klaus Iohannis, și-a trântit cu multă obidă paltonul pe capota mașinii de protocol(gest pe care oameni mai multă știință întru ale diplomației l-au socotit a fi unul cu totul în afara  normelor ei elementare), atunci nu s-ar prea vedea și de ce , măcar așa, pentru simetrie, să nu mai facă unul, la fel de neinspirat, și aici, acasă și tocmai în arealul creației Titanului de la Hobița?! Iar, doar tot a făcut domnul președinte vorbire la controversata colectă pentru achiziționarea ,,Cumințeniei pământului’’- capodopera lui Brâncuși care, fără doar și poate, trebuie să rămână în patrimoniul național-, de ce, ca președinte al tuturor românilor, nu ne-ar oferi o dovadă, pe cont propriu, că aici, la ,,Masa tăcerii’’ se simte exact ca ,,la masa mea’’?Că doar asta rimează cu o altă zicere emblematică a domniei sale, aceea cu și despre ,,guvernul meu’’…

Lăsând, însă, la o parte asemenea răutăți de-ale noastre, ale Miticilor, am putea presupune că domnul președinte,dedicat precum îl știm scrisului și cititului, s-a așezat pe scaunul de la ,,Masa tăcerii’’ anume pentru a se consacra meditației solidare asupra unor subiecte de primă importanță la care obștea noastră așteaptă răspunsurile sale atât de bine cumpănite. Cum ar fi, bunăoară, dacă listele candidaților propuși de partide să intre în cursa electorală îi dau speranțe că, după 11 decembrie va reuși să aibă ,,parlamentul meu’’. Asta după ce a trebuit să vază că din ,, guvernul meu’’, cel al tehnocraților lui Varză de Bruxelles s-a ales numai cu pocinoage….Sau, poate, să răspundă probelor pe care bătăioșii gazetari de la ,,Lumea justiției’’ i le-au pus pe masă și din care reiese că domnului președinte nu îi este chiar necunoscută, dintr-o experiență personală, sintagma ,, aflat sub urmărire penală’’, ca și derivatele sale:,,scoaterea de sub urmărire penală’’, respectiv ,,neînceperea urmăririi penale’’. M-aș mai putea gândi, dacă tot ne aflăm în acest spațiu tematic, că,poate, domnul președinte vrea să aștearnă pe hârtie cele mai noi știri despre stadiul investigațiilor asupra unui alt dosar fierbinte, cel referitor la acuzele de plagiat în ceea ce privește teza de doctorat a multi-medaliatei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi.

Firește, nu aș putea să bag mâna în foc cum că acestea au fost gândurile care nu îi dădeau pace președintelui Klaus Iohannis atunci când, încălcând cu de la sine putere, niște elementare norme de protejare a Trilogiei de la Târgu Jiu –norme obligatorii pentru toți românii! -, s-a așezat ,bine mersi, pe unul din cele 12 scaune din jurul ,,Mesei tăcerii’’. Rămâne însă dincolo de orice discuție faptul că, procedând în acest fel, președintele Klaus Iohannis, deși nu a comis un delict, a comis ceva mult mai grav. Un gest care se încadrează perfect celebrului dicton al lui Talleyrand:,, asta nu este o crimă, este o gafă!’’.