x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Riscă SUA o retrogradare?

2
Autor: Daniel Daianu 04 Aug 2011 - 21:00
Intrarea in incetare de plati a SUA acum este un nonsens. Pentru ca un im­pas politic a blocat o procedura de­venita rutina de-a lungul ultimelor de­cenii – de marire a plafonului datoriei publice; SUA detin inca preemi­nenta economica, tehnologica si mili­ta­ra in lume; datoria publica, desi a depasit 90% din PIB in perioada crizei financiare actuale, este inferioara nivelului atins in timpul celui de-al doilea razboi mondial, de 120%; SUA furnizeaza principala moneda de rezerva a lumii, adica poate tipari moneda la nevoie, inca.

Drept este insa ca sunt motive de ingrijorare fata de ascensiunea datoriei publice in anii din urma. In pe­rioa­da celui de-al doilea razboi mondial, mobilizarea de resurse prin im­pru­muturi publice era inevitabila si fireasca pentru a se finanta operatiuni militare pe mai multe fronturi ex­ter­ne. Grosul, de departe, al detinerilor de creante asupra statului era atunci in mainile propriilor cetateni si corporatiilor americane.

Increderea cetatenilor in capa­ci­ta­tea statului de a-si onora obligatiile era cvasideplina. Si mai trebuie ada­u­gat ceva. In zorii terminarii celui de-al doilea razboi mondial, SUA erau covarsitor de dominante in eco­no­mia globala; de facto, erau credito­rul lumii libere, care a si pus pe pi­cioa­re Planul Marshall de revigorare a Europei distruse si de stopare a ofensivei Uniunii Sovietice. Lucrurile stau altfel acum, din cauza deficitelor bugetare mari din deceniul trecut si economisirii interne scazute, care au facut ca strainatatea sa ajunga sa detina peste 1/3 din stocul datoriei publice americane, tendinta fiind de crestere. De retinut ca China detine circa 1/4 din detine­rile straine de obligatiuni suverane americane. Merita sa schitam evolutia datoriei publice a SUA in secolul trecut. Inainte de Marea Depresiune, datoria publica era in jur de 20% din PIB, ca in anii primului mandat al lui F.D. Roosevelt (care a initiat politica "New Deal") ea sa se dubleze, la aproa­pe 40% – si pe fondul caderii dramatice a productiei nationale intre anii 1929-1933. Razboiul mondial al doilea a dus in cer datoria pu­blica. Insa cresterea economica vigu­roasa postbelica, ca si inflatia ridicata (de doua cifre) in deceniul opt au permis o revenire formidabila, la 40% din PIB in jurul anului 1980. "Raz­bo­iul stelelor" si alte angajamente au facut ca datoria sa creasca din nou, catre 60% din PIB. In fine, criza fi­nan­ciara actuala a dat o lovitura pu­ter­nica, marind datoria pu­blica cu peste 40%.

Dar exista temei de ingrijorare privind datoria publica, avand in vedere mersul economiei, imba­tra­ni­rea populatiei, cresterea ponderii serviciului datoriei publice in cheltuielile publice – pe fondul scaderii dramatice a greutatii SUA in economia lumii fata de acum jumatate de secol. De aceea, agentii de rating au amenintat ca, indiferent de decizia privind plafonul de indatorare, sanatatea finantelor publice americane devin o problema majora – daca nu se adopta masuri de corec­tie structurala. Aici intervine rolul ideologiilor concurente: democratii vorbind despre impartirea poverii decurgand din ajustari, in timp ce republicanii (unde vocala este factiunea radicala "Tea Party") vor taierea masiva de cheltuieli.

Ce se intampla in SUA ne intereseaza in cel mai inalt grad. Fiindca economia americana produce externalitati (efecte) considerabile pentru intreaga lume. Si pentru ca ar fi o pilda teribila ca in crenelul principal al democratiei fortele politice sa se polarizeze intr-atat incat sa asistam la paralizie politica (dysfunctional politics) de durata. Mai ales ca provocarile din anii ce vin sunt tot mai numeroase si complicate.

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de