Romania se impiedică in absorbţia fondurilor structurale

Unul dintre numeroasele avantaje ale aderării Romaniei la Uniunea Europeană este posibilitatea de a accesa fonduri structurale, instrumente financiare menite să acţioneaze pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale intre diferite regiuni. Astfel, absorbţia celor peste 30 de miliarde de euro destinate Romaniei in perioada 2007-2013 are un rol decisiv asupra procesului de integrare a ţării noastre.

Instabilitatea guvernamentală din ultimele luni va ţine insă departe ţara noastră de banii europeni. Mai mult decat atat, există riscul ca Romania să contribuie la bugetul Uniunii cu sume mai mari decat cele pe care le primeşte inapoi. Statistica arată că statele care au aderat la UE in mai 2004 nu au depăşit un grad de absorbţie mai mare de 10% din fondurile structurale pană la sfarşitul anului 2006. Astfel, aşteptările Ministerului Economiei şi Finanţelor pentru un nivel de absorbţie a fondurilor europene mai mare de 10% in anul 2007 sunt nerealiste şi fanteziste. Cert este că o rată de absorbţie de sub 40% a fondurilor europene transformă ţara noastră intr-un contribuitor net la bugetul Uniunii.

Absorbţia integrală a fondurilor europene ar permite Romaniei să inregistreze, in 2013, un ritm de creştere a PIB cu 15% mai mare decat in cazul absenţei acestora. O altă consecinţă a absorbţiei fondurilor europene ar fi reducerea şomajului la circa 5%, faţă de 10%-12% in cazul lipsei finanţărilor. Domenii precum infrastructura, educaţia, sănătatea, dezvoltare locală şi intreprinderi mici şi mijlocii vor cunoaşte o creştere substanţială. De asemenea, aceste fonduri pot fi folosite pentru sprijinirea măsurilor de ocupare a forţei de muncă şi dezvoltarea resurselor umane.

Tot in cazul in care Romania va reuşi să contracteze integral sumele alocate de UE, veniturile bugetare se vor situa la un nivel inalt, ceea ce va conduce la menţinerea unor deficite bugetare mai scăzute, in pofida cheltuielilor prevăzute pentru co-finanţarea proiectelor europene. Astfel, in cazul in care Romania ar absorbi in acest an integral fondurile UE, deficitul bugetar ar urma să fie de aproximativ 2,2% din PIB.

Toate acestea vor rămane insă doar cifre inşirate pe hartie, in cazul in care autorităţile nu se mobilizează pentru creşterea gradului de absorbţie. Optimismul prezent in declaraţiile politice nu va suplini lipsa oricărei strategii pentru perioada post-aderare. Milioane de euro din fondurile comunitare au fost irosite deja din cauza disfuncţionalităţilor din administraţie.

Cel mai relevant exemplu de pierdere a fondurilor europene este situaţia din agricultură. Cele 440 de milioane de euro pe care fermierii romani ar trebui să le primească anul acesta de la bugetul UE, prin schema de plăţi directe pe suprafaţă, ar putea fi pierduţi, nu numai pentru că din cei 1,5 milioane de posibili beneficiari au depus cereri doar 700.000 de persoane, dar există şi riscul activării clauzei de salvgardare pentru agricultură de către Comisia Europeană. Aceasta permite Bruxelles-ului să suspende 25% din alocarea financiară pe 2007 pentru plăţile directe, intrucat in raportul de ţară din 26 septembrie se specifică clar că Agenţiile de plăţi care gestionează fondurile europene destinate fermierilor trebuie să funcţioneze.

Creşterea nivelului de absorbţie a fondurilor europene trebuie să reprezinte o prioritate pentru Guvern in perioada imediat următoare. Altfel, Romania este pe punctul de a pierde caţiva ani pe drumul integrării europene, timp in care decalajul care ne separă de celelalte state din UE va creşte, in loc să se diminueze.