Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aşa umbla vorba despre profesorul doctor în chirurgie Teodor Horvat, că vine la clinică cu farurile aprinse la Dacie, când nu au apărut zorile, şi pleacă de la spital tot cu farurile aprinse, când s-a ivit, seara, Luna pe cer. Personalitate teribilă a chirurgiei româneşti, marele profesor Teodor Horvat zeci de ani a fost şi este instanţa supremă, unde oameni în mare suferinţă cer un recurs extraordinar împotriva sentinţei de moarte. Doctorul Horvat îi operează, se ia de piept cu boli grave şi le dăruiește pacienţilor încă destulă viaţă. Se luptă cu moartea în interiorul acelei cutii strâmte, cu mare înghesuială de organe, de artere şi a izbândit și atunci când diagnosticurile erau tare pesimiste. A împlinit 42 de ani de când a intrat prima dată în operaţii, ani în care a salvat de la finaluri triste mii, zeci de mii de vieţi. A condus Societatea Română de Chirurgie Toracică şi chirurgie a cordului, a întemeiat o şcoală de recunoscută valoare de chirurgie a toracelui, a scris tratate de căpătâi în această parte a medicinei.
E plină ţara de foşti elevi de-ai profesorului doctor Teodor Horvat, care au învăţat meserie de la Magistru, generos în a ridica generaţii şi generaţii de chirurgi. A condus Clinica de chirurgie toracică de la Spitalul Militar Central „Carol Davila”, a fost şeful Clinicii de Chirurgie Toracică la Institutul de Oncologie. „Pe unde am avut treabă, s-a înregistrat o mortalitate mică după operaţiile grele: 0,6 % - nici măcar un mort întreg, la suta de intervenţii. Continuă acum cu aceste performanţe elevii mei, când am împlinit 67 de ani eu n-am mai operat, l-am urmat pe uriaşul profesor de chirurgie Setlacec, care nu a mai luat bisturiul în mână la 67 de ani. Nu-mi tremură mâna, dar la o anumită vârstă trebuie să te fereşti de această neplăcută situaţie. Lumea mă caută pentru diagnostice, am rămas un diagnostician serios, îmi dau cu părerea despre cazuri şi spun cum aş opera eu”. O întâlnire cu marele profesor doctor Teodor Horvat este fascinantă, ştie extraordinar de multă istorie a României: „Eu m-am născut într-o comună la 10 kilometri de satul unde a răsărit la viaţă Ion Slavici. Nu uit niciodată cuvintele marelui scriitor: «Pentru noi toţi, soarele răsare la Bucureşti»”!
Citește pe Antena3.ro
