x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Toporul de la Bruxelles și cozile sale de la București

0
Autor: Serban Cionoff 03 Feb 2018 - 22:48
Toporul de la Bruxelles și cozile sale de la București


Am scris,acum câteva zile, că nu este doar o întâmplare dacă, în țara care i-a dat pe clasicii literaturii absurdului. Caragiale, Urmuz și Ionesco,  anticomuniștii jurați scandează cu frenezie sloganul hitlerist „ciuma roșie”, în vreme ce un partid a cărui elită a fost decimată de regimul impus de pumnul lui Vâșinski își execută, azi, personalitățile sale marcante (dar incomode) acuzându-le de „deviaționism”, păcat pentru care Stalin își trimite dușmanii în fața plutonului de execuție. Numai că sintagma ,,clasicii, contemporanii noștri’’ are și alte corespondente în actualitate. Cum ar fi și fabula lui Grigore Alexandrescu despre toporul și pădurea, a cărei morală ne învață că „În fiecare țară/Cele mai multe rele nu vin de pe afară,/Nu le aduc străinii, ci ni le face toate/Un pământean de-al nostru, o rudă sau un frate”.

 Cât de actuală- rușinos de actuală!- este această amară învățătură ne-au convins ( pentru a câta oară?) anumite reacții pe care le-a stârnit mesajul transmis autorităților de la București de către excelențele lor Jean Claude Junker, președintele Comisiei Europene și Frans Timmermans, prim-vicepreședintele comisiei. Nu mă refer doar la reacțiile celor care atâta au așteptat pentru ca să reia vechea placă a „subminării independenței justiției”, lozincă mincinoasă pe care o scandează, contra cost, #rezistenții de paradă. Mă refer, însă, cu toată revolta meritată, la frenezia bolnavă cu care a fost și mai este,încă, propagată o declarație atribuită doamnei Maria Juana Rodrigues prin care lidera grupului S&D din Parlamentul European lua o categorică distanță față de modificarea legilor justiției și, în acest fel, față de PSD. La scurtă vreme,însă, doamna Maria Juana Rodrigues a dezmințit în mod categoric declarațiile difuzate de Euroactiv, acuzând că i-au fost falsificate spusele. Spre cinstea sa, europarlamentarul Ioan Mircea Pașcu a făcut publică  starea reală a lucrurilor, situație care firește că nu a convenit postacilor năimiți care au trecut-o cu vederea. Fapt iarăși semnificativ, de vreme ce în ediția în limba engleză a paginii Euractiv a apărut versiunea corectă a declarațiilor doamnei Maria Juana Rodrigues. Nu aceeași fiind situația în cazul ediției în limba română, unde a rămas tot varianta trucată, ceea ce spune foarte multe despre cât preț pun editorii versiunii în limba română pe cuvântul deontologie…

Din păcate, nu este singura ispravă de acest soi! Am în vedere declarația absolut năucitoare a liderului USR, Dan Barna, care i-a cerut ministrului de externe,Teodor Meleșcanu, nici mai mult nici mai puțin decât să demisioneze! Motivul, mai degrabă, pretextul invocat fiind acela că șeful diplomației române a declarat că ideea de a condiționa accesul la fondurile europene de statul de drept reprezintă „o încălcare grosolană nu  numai a procedurilor, ci a înseși principiilor fundamentale ale UE”. Poziție demnă și corectă pe care liderul partidului de eprubetă o denunță ca fiind de natură să ne pună în pericol însăși calitatea de stat membru al UE. La drept vorbind, ceva dreptate ar avea și Dan Barna, fiindcă,într-adevăr, declarațiile ministrului Teodor Meleșcanu pot pune foarte serios în pericol o anumită calitate a României, pe care unii vor să o perpetueze în scopuri foarte neprietenoase, aceea de etern „elev problemă al UE”.

O situație cu totul aparte ca gravitate și mizerie morală este cea creată la Bruxelles de către Monica Macovei, euro-pârâcioasa patentată, dimpreună cu ciracii săi, care nu au scăpat, nici de data asta, ocazia să mai ponegrească România. România și nu coaliția PSD-ALDE, cum pretind ei! În replică, respect și prețuiesc în mod deosebit mărturisirea pe care doamna europarlamentar Renate Weber i-a încredințat-o confratelui Radu Tudor, la emisiunea difuzată pe canalul Antena 3, că i-au dat lacrimile văzând pe un hol, la Parlamentul European, o expoziție de fotografii care spuneau multe adevăruri despre Polonia. Stat care creează nu puține și nu mici probleme diriguitorilor Uniunii Europene. Drept pentru care m-aș bucura dacă doamna Renate Weber va reveni și ne va spune care au fost sentimentele ce au încercat-o atunci când a văzut otrăvita expoziție pusă la cale de Monica Macovei et comp și care se afla într-o sală alăturată celei care a găzduit expoziția poloneză.

 Un lucru aș mai vrea să spun și sunt convins că nici-un om de bună credință nu mă va contrazice. Va fi fiind el,toporul, mânuit de la Bruxelles, dar multe cozi de topor se află aici, la București sau pe alte plaiuri mioritice. De unde trebuie să vină și riposta categorică meritată!


Serviciul de email marketing furnizat de