Uniunea Salvatorilor Morselor Eşuate

Marea coalitie de guvernamant se lupta, mai mult la televizor, cu partizanii pedelisti din transeele ministerelor. Care pun contre operei reformatoare si se regenereaza precum Hydra din Lerna. Si, deci, desi beneficiaza de o majoritate parlamentara decenta, n-are timp sa schimbe nici legislatia, nici oamenii vechiului regim din functiile ocupate politic. Si, in general, nici macar sa guverneze de-adevaratelea, ca bugetul intra la gre aua mostenire pedelista. Mariana Campeanu, ministru plin in exercitiu, spunea la Antena 3 ca, pentru actiunile mai sus enumerate, ar mai avea nevoie de patru ani. Sa-si revina din mahmureala, probabil. Iar electoratul trebuie sa-i creada pe cuvant pe uselisti ca acestia vor si pot sa scoata tara din marasm.

Ani de zile, invitati in studiourile tv, reprezentantii gureai ai fostei opozitii faceau totul de maine, asta presupunandu-se ca, generic, azi era ziua preluarii guvernarii. Odata iesiti de sub reflectoarele avantajoase si ajunsi acolo sus – nu pentru ca i-ar fi banuit cineva ca-s destepti, cinstiti si capabili, ci exclusiv pentru a-l da jos pe Basescu, impreuna cu tot sistemul lui clientelar – au constatat ba ca nu-i lasa legea, ba ca-s grevati de obligatiile financiare anterior asumate, ba ca viata-i grea. Dau din umeri cu o seninatate inspaimantatoare. Au o resemnare mioritica. Pe Basescu n-au reusit sa-l dea jos, ca s-au indoit la primele stranuturi de la Bruxells si-au facut-o pe Iulia Motoc eroina portocaliilor, iar de guvernat altfel nici nu se pune problema. Nu poti sa le ceri sa faca minuni peste noapte. Dar nu se comporta ca o alianta politica majoritara-n Parlament. Parca-s de la un ONG care vrea sa salveze orcile esuate. Iar cei 7,4 milioane de oameni care au pus stampila apasat la referendum, o zestre de care nici o forta politica responsabila n-ar trebui sa-si bata joc, se presupune ca ar trebui sa-i voteze pe cuvant de onoare la alegerile generale din decembrie; sa fie bine, ca sa nu fie rau.

Oricat de amabil ai fi si oricum ai privi tabloul politic, chiar nu exista nici o scuza pentru incapacitatea de a urni caruta statului din loc. Ori e rea-vointa, ori e incapacitate, ori e prostie. Au vrut la guvernare, nu i-a trimis nimeni cu forta. S-au zbatut, au promis, au negociat, au luat parlamentari pedelisti la bucata, au ajuns acolo, sa guverneze. Nu sa se scuze penibil, s-astepte pronia cereasca izbavitoare si sa-ntinda ca pe ciunga nervii electoratului. Orizontul de asteptare al romanilor e mult mai aproape decat isi inchipuie ei. Nu s-o duce lumea buluc sa dea cu votu-n alianta basista dupa ce a dat navala la referendum s-o trimita-n istorie, ca n-o fi alienare generala, dar domnu’ Dan e cu poporul la colt si s-ar putea sa mearga ei cu saru’ mana la el, cand o binevoi sa-i primeasca la consultari, pentru a pune de-o noua majoritate parlamentara…

P.S. Norocul chior al uselistilor e ca tot scoate presa (cata mai e) pe tapet magariile parvenite ale celorlalti de genul protocolului de 10 miliarde (3.200 euro/zi!) pentru pomezile si fineturile bahice ale Ungurenilor. Le baga slanina-n traista, ca singuri nu-s in stare decat sa-si bage destele-n ochi