Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acidul folicul sau vitamina B9 este o vitamină solubilă în apă. Denumirea ei vine din latină, unde folium înseamnă frunză. Se găseşte în spanac, mazăre, fasole, brocolli, salată, diverse ale fructe şi legume, cerealele integrale. Are roluri importante în diviziunea celulară şi în replicarea ADN-ului. Este necesar pentru gravide, având rolul de a preveni unele malformaţii grave. Totodată, este necesar petru formarea globulelor roşii (prevenirea anemiei megaloblastice).
Acidul folic este extrem de bine studiat. În baza de date Medline au fost publicate peste 29000 de studii privind acidul folic. În ultimii ani au apărut cercetări ce au arătat că acidul folic joacă roluri extrem de importante pentru viaţa umană.
În ediţia din Iulie 2007 a prestigiosului Jurnal New England Journal of Medicine a apărut un studiu ce a arătat că fortificarea cu acid folic a alimentelor a dus la reducerea defectelor de tub-neural cu 46% în Canada.(1)
DEFECTELE DE TUB NEURAL
Citește pe Antena3.ro
Aceste malformaţii apar înainte de ziua 28 a vieţii intrauterine, prin deficite de încidere ale tubului neural. Malformaţiile de tub neural sunt deosebit de grave, ducând de multe ori la moartea fătului.
Principalele malformaţii de tub neural sunt :
1) anencefalia (lipsa creierului) – prognostic extrem de prost - 55% din bebeluşi mor la naştere, iar ceilalţi supravieţuiesc doar câteva ore;
2) encefalocelelele (un fel de herniere a creierului prin craniu). Adesea, chiar şi protruzii importante sunt corectabile adesea din punct de vedere chirurgical după naştere, fără mari modificări funcţionale, în funcţie de localizarea defectelor. Leziunile pot fi permanente. Copiii pot avea o dezvoltare neurologică deficitară şi un prognostic vital prost.
3) spina bifida (un fel de herniere a măduvei spinării sau meningelui anormale printr-o deschizătură anormală a unei vertebre). Există meningocel, mielomeningocel, şi spina bifida oculta (cea mai puţin gravă formă). Majoritatea defectelor se găsesc lombar şi sacral, iar prognosticul depinde de localizarea leziunii şi de mărimea defectului. Unele se pot corecta chirurgical, dar deficitul funcţional iniţial va persista toată viaţa.
Acidul folic previne şi accidentele vasculare cerebrale (AVC). În ediţia din iunie 2007 a jurnalului LANCET a fost publicat un studiu ce a arătat că acidul folic reduce riscul de AVC cu 18% ). Cei care au consumat suplimentul cel puţin 3 ani beneficiază de o diminuare a riscului de AVC cu 29%.
Explicaţia nu este pe deplin înţeleasă, dar se ştie că suplimentarea cu 1 gram de acid folic zilnic duce la o diminuare a nivelului homocisteinei cu 20%. (2)
Homocisteina este un marker important al bolii cardiovasculare. Nivelul ridicat al acestei substanţe produce leziuni ale peretelui vascular, perturbând formarea normală a componetelor arterelor : colagen, elastină şi proteoglicani. Un studiu publicat în ediţia din 27 Decembrie 2007 a Jurnalului ‘Ateroscleroza’ arată că, în comparaţie cu un nivel de homocisteină mai mic de 10.5mumol/L, un nivel mai mare sau egal cu 15.3mumol/L creşte riscul de deces prin AVC cu 335% [OR : 4.35 (1.12-16.9)] şi prin infarct miocardic cu 240% [3.40 (1.17-9.86)]. (3)
Dietele bogate în acid folic reduc riscul de cancer la sân cu 44%, în special în cazul femeilor trecute de menopauză. Aceste rezultate provin din cadrul unui studiu al Departmentului pentru Ştiinţe Clinice din cadrul Universităţii Lund, Malmö, Suedia . Studiul a fost publicat în ediţia din August 2007 a Jurnalului American de Nutriţie Clinică. Cercetătorii au urmărit 11699 femei cu vârsta de cel puţin 50 de ani vreme de 9.5 ani. Concluzia lor a fost că ‘femeile care aveau cea mai mare cantitate de acid folic ingerată au avut o diminuare semnificativă a riscului de cancer al sânului’. (4)
Acidul folic reduce si riscul de dezvoltare al cancerului cervical, una dintre cele mai frecvente cauze de deces prin cancer la femei.
Femeile care au un nivel mic al acidului folic în globulele roşii din sânge şi sunt HPV-16 pozitive au un risc de 9 ori mai mare (OR = 9, 95% CI 3.3-24.8) de a fi diagnosticate cu CIN2 sau CIN3 (cervical intraepithelial neoplasia – neoplazie intraepitelială limitat la cervix) decât femeile HPV-16 negative cu nivel mare al acidului folic în eritrocite, conform unui studiu publicat în ediţia din martie 2007 a Jurnalului Nutrition. (5)
CIN are 3 stadii de evoluţie. CIN1 înseamnă leziune intraepitelială scuamoasă de grad mic [low grade squamous intraepithelial lesion (LGSIL)] şi corespunde unei displazii uşoare, CIN2 şi CIN3 înseamnă leziune intraepitelială scuamoasă de grad mare [high grade squamous intraepithelial lesions (HSIL)], CIN2 fiind considerată displazie moderată, iar CIN3 displazie severă sau carcinom în situ. CIN evoluează către cancer invaziv, poate metastaza şi în general are complitaţii posibil letale.(6)
Un studiu american publicat în ediţia din Decembrie 2004 a Jurnalului ‘Cancer Reseach’ a urmărit 345 de femei cu risc ridicat de a dezvolta CIN vreme de 2 ani. Cercetătorii au analizat la 0, 6 şi 24 de luni în detaliu colului uterin al pacietelor, efectuând şi teste speciale pentru determinarea infecţiei cu HPV. Nivelul înalt de acid folic din organism a dus la o diminuare a riscului de a fi pozitive la testul iniţial cu 73% ( 95% CI, 0.08-0.91). Totodată, femeile care au avut un nivel mare de folat au avut o reducere cu 66% (OR: 0.33; 95% CI, 0.13-0.86) a riscului de a rămâne pozitive la testele virale succesive, dar şi o sansă cu 150% (OR: 2.50; 95% CI, 1.18-5.30) mai mare a de deveni negative la următoarele teste. (7)
Cu alte cuvinte, în 73% din cazuri, acidul folic poate preveni infecţia cu toate tipurile de papiloma virus (HPV), nu doar cele oncogene, iar în 66% din cazuri, femeile care erau iniţial pozitive şi aveau un nivel mare de acid folic în organism au devenit negative, lucru ce marchează eliminarea virusului şi a infecţiei.
Se estimează în Europa, la fiecare 18 minute o femeie moare din cauza cancerului de col uterin. Pentru Romania, datele statistice sunt îngrijoratoare, ţara noastra păstrând în continuare locul întâi în ceea ce priveşte mortalitatea din cauza cancerului cervical, deşi un simplu test Babes-Papanicolau poate conduce la diagnosticarea bolii şi ofera şanse mari de tratare. Potrivit Centrului Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti, în 2003 s-au raportat peste 3.000 de cazuri noi de cancer de col uterin, în 2004 numărul a crescut, în anii menţionaţi fiind înregistrate aproape 2.000 de decese.
70% din cazurile de cancer de col uterin sunt produse de infecţia cu virusul HPV (papiloma virus uman), tulpinile oncogene, sau tulpinile cu risc înalt – HR-HPV : 16, 18. Fiecare femeie activă sexual este expusă riscului de contaminare. Doar 15 dintre cele peste 100 de tipuri de HPV pot conduce la cancer cervical. Se estimează ca 50-80% dintre femei se vor infecta cu HPV in decursul vietii lor, iar 50% se vor infecta cu un tip de HPV care este potential cauzator de cancer. Frotiul cervical sau testul Babeş-Papanicolau a fost introdus în 1943, celule recoltate pentru aceasta analiză putand fi prelevate in cursul unui examen ginecologic de rutină.
Un studiu publicat în ediţia din ianuarie 2008 a Jurnalului American de Obstetrică şi Ginecologie în cadrul căruia cercetătorii au urmărit 2591 femei arată că suplimentarea cu acid folic în semestrul al doilea de sarcină reduce riscul de apariţie al preeclampsiei cu 63%.(OR 0.37; 95% CI , 0.18-0.75). (8)
Preeclampsia este o complicaţie foarte gravă ce poate apărea în timpul sarcinii. Se caracterizează prin hipertensiune, edeme (umflături la nivelul mâinilor, picioarelor, feţei) şi proteinurie (adică pierderea de proteine pe cale renală), iar complicaţiile acestora pot duce la moartea mamei şi fătului.
Femeile ce suferă de diabet, hipertensiune, boli autoimune , boli renale, dar şi femeile obeze, femeile cu istoric de preeclampsie în familie sau femeile cu sarcini multiple au risc mărit de preeclampsie. Riscul cel mai mare de a dezvolta boala îl au femeile care au avut preeclampsie la o sarcină anterioară. Conform Fundaţiei Preeclampsia boala duce anual la 76 000 de decese, fiind una din primele cauze de deces în cazul nou-născuţilor şi gravidelor.
La o doză de 10mg pe zi acidul folic produce şi o vasodiltataţie semnificativă, mărind dilataţia mediată de fluxul sangvin (FMD) cu 2,05%, fapt ce reprezintă o îmbunătăţire semnificativă a funcţionării vaselor de sânge. (9)
Există studii care au arătat că acidul folic reduce grosimea intimei carotidei ( peretele intern al vasului de sânge), în special la pacienţii cu risc de ischemie cerebrală. Acest lucru reduce riscul de infacrt miocardic şi de AVC.(10)
În concluzie, acidul folic aduce beneficii excepţionale la un cost extrem de redus. Cu aproximativ 2 lei pe lună am putea preveni o sumedenie de afecţiuni grave. Se poate reduce riscul de AVC cu 29%, riscul de defecte de tub neural cu 46%, riscul de preeclampsie cu 63%, riscul de cancer la sân cu 44% şi riscul de infectare cu HPV cu 73%.
Recomand femeilor gravide sau celor care vor să conceapă să-şi suplimenteze dieta cu acid folic, nu înainte de a consulta medicul pediatru. Totodată, în lumina acestor cercetări, şi femeile care au parteneri multipli sau sunt la risc pentru a dezvolta o infecţie cu HPV, sau care au deja virusul, ar trebui să folosească acid folic. Cei care au deja afectare cardiovasculară sau cerebrovasculară pot beneficia semnificativ de pe urma acidului folic.
PS. Din nefericire, cel puţin momentan, acidul folic de la SICOMED, care costa aproximativ 1 ron la o cutie cu 20 de comprimate a câte 5 mg fiecare nu se mai găseşte în nici o farmacie. Alternativa este un produs românesc al ARENA GROUP, ce conţine 45 de capsule a câte 1mg fiecare, la un preţ aproximativ de 8 ron ( deci de de 18 ori mai scump).
Bibliografie:
1) N Engl J Med. 2007 Jul 12;357(2):135-42. Reduction in neural-tube defects after folic acid fortification in Canada. (full)
6) Cervical intraepithelial neoplasia
