Un bebeluş rezultat în urma unei fecundări in vitro, însă implantat după decesul tatălui său nu poate fi considerat moştenitor, a decis Curtea Supremă din Arkansas, sudul SUA
Un bebeluş rezultat în urma unei fecundări in vitro, însă implantat după decesul tatălui său nu poate fi considerat moştenitor, a decis Curtea Supremă din Arkansas, sudul SUA, relatează AFP. Căsătoriţi în 1990, Amy şi Wade Finley, care nu reuşeau să aibă copii, au recurs la o fecundare in vitro, care a permis obţinerea mai multor embrioni în iunie 2001. Doi au fost implantaţi imediat în pântecele doamnei Finley, fără succes. Luna următoare, Wade Finley a decedat. În iunie 2002, Amy Finley a primit doi noi embrioni, care fuseseră congelaţi cu un an înainte, şi nouă luni mai târziu ea a născut un bebeluş pe care vrea să-l facă recunoscut ca fiind copilul soţului decedat. Însă când femeia a încercat să beneficieze de asigurarea socială a soţului pentru ea şi copil, serviciile sociale au refuzat-o, bazându-se pe legea locală care consideră moştenitori copiii concepuţi înainte de decesul părinţilor.
În faţa tribunalelor, chestiunea principală a fost data acestei conceperi: momentul în care a fost creat embrionul sau momentul plasării în uterul mamei? Curtea Supremă din Arkansas a refuzat să răspundă, estimând că nu este rolul său, şi s-a mulţumit să precizeze că legea citată nu prevede explicit “că-i permite unui copil creat prin fecundare in vitro şi implantat după decesul tatălui să moştenească”.