Ce ne-a atras atentia la Branzas? Pai in primul rand numele, apoi sigla, care semnifica un embrion, portofoliu, modul de prezentare si faptul ca sunt ardeleni. Niste ardeleni care nu se misca deloc incet. Despre consultanta de marca si design intr-un interviu cu Bogdan Branzas, Directorul companiei.
Jurnalul National: Domnule Branzas v-ati lansat compania in anul 1995 in Cluj, pozitionandu-va ca firma de design. Primul proiect important pe care l-ati desfasurat pe partea de brnding a fost pentru berea Ursus, proiect ce v-a adus in anul 1998 "Premiul pentru Eficienta Designului", oferit de Fundatia Romana de Design. Credeti ca acest proiect a fost rampa de lansare a companiei? Cu alte cuvinte, succesul acestui proces de branding v-a adus notorietatea ?
Bogdan Branzas: Desigur, Ursus a fost in 1995 un proiect extrem de important, atat pentru notorietatea companiei mele cat si financiar. Ursus este si acum important si inseamna chiar si in ziua de astazi o relatie care dureaza de 11 ani, un brand national, un brand iconic pentru Romania, poate singurul.
J.N: Daca Ursus e singurul brand iconic pentru Romania, ce se intampla cu Eugenia, cu TVR, cu Kandia, cu Dacia, cu PRO TV, cu Brifcor, cu CICO, cu toate celelalte cateva zeci de branduri autentic romanesti, catalogate cu statutul de Super-brands la noi ?
B.B: Brandurile amintite de tine, la fel ca si Ursus, au radacini adanci in trecut, unele in trecutul relativ recent, din vechea oranduire, altele sunt noi. Eugenia este invizibila in acest moment si, aici s-ar putea sa gresesc, este utilizata ca denumire de multi producatori. Brifcor e mort, el insemna ceva cand singurele bauturi racoritoare erau Brifcor si CICO. La fel, CICO e si el mort si ingropat demult. De TVR nu cred ca trebuie sa vorbim foarte mult, el avand o lunga vreme conotatii mai mult decat negative. Fiind
Televiziune Publica, la fel ca si BBC-ul detin un anumit monopol ori brandurile sunt destinate competitiei. Pro TV este un brand romanesc foarte puternic dar fabricat in Germania, la acea data, dupa stiinta mea. Dacia incepe sa devina un brand odata cu lansarea Loganului. Kandia a fost intr-adevar un brand inainte de ""89, fiind, din nou, aproape unica pe piatai ciocolatei. Acum e altceva.
J.N: ProTv a fost facut in Romania si informatia asta este mai mult decat sigura fiindca in aceea perioada se intampla sa cunosc oamenii care au lucrat la nasterea acestui brand, Eugenia inca vinde foarte mult, iar faptul ca Cico nu mai exista nu inseamna ca el a murit in mintea consumatorului, cat despre Dacia, acesta era un brand foarte puternic si inaintea aparitiei Loganului.
B.B: Despre ProTV, este posibil sa fiti mai bine informat ca mine, nu zic nu. Cico si Dacia, data fiind unicitatea lor in categoria bauturi si auto, la fel ca si alte branduri in categoriile lor inainte de 89, au avut o receptare speciala, insa eu cred mai mult negativa, mai cu seama in cazul Dacia. Cico era o bautura racoritoare bine perceputa, din pacate a murit iar dupa 15 ani e greu de spus daca mai e un brand. In mintea mea, poate, avand 35 de ani si avand ocazia sa-l consum frecvent acum mult timp in urma. Insa cei cu varsta pana in 25 de ani cu siguranta nu mai "percuteaza". 15 ani de absenta e mult in viata unui brand si ii altereaza perceptia sau chiar o anuleaza. Dacia, hmm, acum incepe sa fie iar un brand, imi sustin aceasta pozitie, odata cu aparitia Loganului, eventual cu modelul dinainte de Logan, Solenza.
J.N: Daca Ursus a fost primul proiect de branding din Romania, ce se intampla cu PRO TV, cu Connex, cu Radio Romantic, care la inceptul anilor ""90 au schimbat fata acestui domeniu incipient la noi prin consecventa cu care si-au promovat valorile, traduse in design de logo si sustinut de campanii de comunicare ?
B.B: ProTV este un brand si are toate atributele necesare sa fie si de acum incolo. Despre Connex n-as avea ce sa mai adaug decat ca, pana la un moment dat, a fost un brand. Deja, in acest moment, este pe cale sa nu mai fie date fiind masurile extrem de vizibile de tranzitie catre Vodafone. Nu pot sa ma pronunt despre Radio Romantic.
J.N: Unde se regasesc in designul sticlei de bere Ursus valorile autentice romanesti despre care vorbiti ? Noua ni se pare ca e comparabil, ca linii, cromatica si forma cu orice alta bere premium, germana sa spunem.
B.B: N-as putea sa adaug nimic decat ca, vanzarile si trackingul brand-ului, conform studiilor periodice, arata ca este sanatos, este primul in categoria sa, isi mentine pozitia si consumatorii il asociaza decisiv cu Romania, il descriu ca pe un brand pur romanesc.
Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna
Citește pe Antena3.ro
J.N: Cum se pozitioneaza astazi compania Branzas si care sunt valorile acesteia? Si-a extins Branzas domeniul de activitate?
B.B: Ideile Branzas sunt valoroase, doar impreuna cu clientii nostri. Ardeleni fiind, credem in lucrurile bine facute, cu atentie, migala, pas cu pas. Consultanti fiind, credem in concepte ca relatie, beneficiu reciproc, munca, idei inovatoare, credem in balanta perfecta intre inovatie si finalitate practica. Designeri fiind, suntem practicieni, exploram, cautam in permanenta forma potrivita si modalitatile de a exprima vizual brandul. Avem cea mai indelungata experienta, teoria o poate invata oricine din carti. Domeniul de activitate e acelasi: consultanta de branding si design. Consultanta ofera componenta strategica si de viziune a unui brand, prin design viziunea brandului se materializeaza. Strategic, ne vom consulta clientii, ca si pana acum, asupra strategiei de comunicare, spre exemplu, setand astfel modalitatile prin care brandul lor va fi cel mai bine comunicat. Sau vom crea o strategie de design care, aplicata la toate nivelele produsului, retailului sau comunicarii clientului are sanse sa obtina cele mai bune rezultate. Pe parcursul acestor ani de activitate ne-am perfectionat permanent procesele si metodele de lucru.
J.N: Compania Branzas are sediul in Cluj. Nu credeti ca la nivelul la care ati ajuns ar trebui sa aveti un sediu si in Bucuresti, sa luati pulsul mediului de afaceri din capitala, sa urmariti pestii mari?
B.B: "Pestii mari" cum ii numiti dumneavoastra, sau o parte din ei, lucrand pe parcursul anilor cu noi stiu ca distanta Cluj-Bucuresti nu este un impediment. Specificul domeniului nostru punand mare accent pe munca individuala, gandirea strategica si aplicarea lor prin design nu necesita relatii zilnice cu clientii. Planificarea este extrem de importanta iar noi suntem foarte buni planificatori. Deadline-urile noastre au fost intotdeauna respectate. Costurile finale au fost intotdeauna foarte apropiate de cele
estimate. Prin urmare, daca pana acum distanta Cluj-Bucuresti nu a fost un impediment, din punctul de vedere al clientilor si al nostru, sunt convins ca nu va fi nici de acum inainte. Ganditi-va la proiectele internationale care implica o companie de branding din Berlin de exemplu si clientul din Zurich, Londra, Budapesta. In acest domeniu nu exista probleme de distanta. Gestionarea si realizarea unor asemenea proiecte nu mai este demult o problema in lumea moderna. Publicitatea, PR-ul sunt cu mult mai susceptibile proximitatii fata de client. Pozitionarea geografica in Cluj este un avantaj, atat pentru clienti cat si pentru noi. Ganditi-va ca este mult mai usor din Cluj de gestionat un client din teritoriu sau din Bucuresti decat din Bucuresti. Apoi, faptul ca nu suntem in Bucuresti ne pozitioneaza in afara unui asa zis "milieu" al agentiilor de orice fel, clientii dorind, de cele mai multe ori, pe cineva din afara acestuia, din foarte multe motive: confidentialitate, non-concurenta, obiectivitate, lipsa barfelor. Mai mult, compania noastra avand o politica de pr neagresiva, am observat in timp ca potentialii clientii isi doresc sa lucreze cu cineva care este mai orientat catre a face, decat catre a vorbi. E o chestiune de cum iti consumi timpul si iti orientezi efortul. Nu e totuna sa facturezi fee-uri orare "pe bune" sau "pe bune inclusiv multe cocktailuri, cafele si evenimente mondene". Pulsul mediului din Bucuresti il avem, ca dovada intentia de a-mi lua acest interviu, pentru care va multumesc. Sau clientii si fostii clienti, prietenii, pe care ii avem acolo. Nu exclud in viitor un birou de reprezentare in Bucuresti. In primii doi ani Ursus a fost singurul nostru client, in Cluj. In acest moment derulam proiecte sau avem cereri de prezentari sau proiecte din Cluj, Bucuresti, Alba, Satu Mare, zona Moldovei, Baia Mare, Bistrita.
J.N: Aveti clienti precum Microsoft, P&G, Siemens, Ursus si multe alte marci. Cati dintre clientii dumneavoastra pun accent pe cercetare, analiza in procesul de branding?
B.B: Toti. Sub o forma sau alta, utilizand o componenta sau alta a proceselor si metodelor noastre, toti.
J.N: Cum sunt receptate serviciile pe care dumneavoastra le oferiti de catre oamenii de afaceri din Romania?
B.B: Pereceptia este cea corecta, augmentata cu prezentarea detaliata a serviciilor noastre si a beneficiilor rezultate.
J.N: Exista in prezent in industria de comunicare, agentii de publicitate full
service in a caror oferta intra si serviciile pe care le propuneti dumneavoastra. Ce va diferentiaza de o astfel de agentie, care sunt atuurile dumneavoastra de care un client ar trebui sa tina cont atunci cand se gandeste sa opteze pentru genul acesta de servicii?
B.B: Clientii stiu ca o agentie de branding creaza brandul, agentia de publicitate il vinde. Desigur, agentiile de publicitate ajuta la crearea notorietatii, insa fara ajutorul initial al agentiei de branding, fara setarea atributelor si valorilor, a vizunii pe termen lung, fara constructia strategica a acestuia nu se poate. In plus, cei care vor beneficia de serviciile unei companii specializate de branding si design trebuie sa stie ca principalele ei competente sunt create si orientate specializat pe acest domeniu. Simplu spus, consultantii castiga banii doar din consultanta si design ceea ce ii obliga sa fie specializati si buni, spre deosebire de o agentie de publicitate ale carei principale venituri rezulta din media, productie si fee-uri de creatie. E doar o chestiune de pondere in obiectul de activitate si venituri care determina moduri de gandire diferentiate.
J.N: Care este cifra de afaceri a companiei Branzas?
B.B: Cifrele noastre de afaceri au fost ascendente de la an la an. In 2004 783.500 RON iar pe 2005: 1.038.000 RON. In acest moment ne plasam pe un trend ascendent astfel incat aproximativ 70% din cifra de afaceri pe anul trecut a fost realizata deja in primul trimestru al acestui an.