Abilitatea vocală vine din mişcări

Oamenii de ştiinţă au des­coperit că abilitatea unor păsări cântătoare de a învăţa sunete – precum papagalii sau colibri – este dată de aceeaşi secţiune a creierului responsabilă cu controlul mişcărilor, scrie Science Daily.

Oamenii de ştiinţă au des­coperit că abilitatea unor păsări cântătoare de a învăţa sunete – precum papagalii sau colibri – este dată de aceeaşi secţiune a creierului responsabilă cu controlul mişcărilor, scrie Science Daily. Ei au mai observat faptul că zonele creierului responsabile cu mişcarea prezintă multe similarităţi cu zonele care se ocu­pă de abiliatea de a cânta. Astfel, ei au ajuns la concluzia conform căreia abilitatea păsă­rilor de a învăţa sunete pe care le reproduc a evoluat din acelaşi parcurs al dezvoltării motrice. “În cel mai specializat mod, limbajul vorbit este abilitatea de a controla miş­cările învăţate ale laringelui”, a spus autorul studiului, Erich Jar­vis, profesor de neurobiologie, a­dăugând faptul că există posibilita­tea ca limbajul uman să se fi dezvoltat într-un mod similar cu cel al acestor păsări. Echipa de cerce­tători, formată din oameni de şti­inţă englezi, germani şi japo­nezi, a studiat mai multe specii de pă­sări care pot învăţa sunete, dar şi specii care nu deţin această abilitate, precum cintezele sau guguş­tiucii. Conform părerii cer­ce­tă­torilor, acest studiu susţine ipo­teza care spune că limbajul vorbit a fost precedat de limbajul gestu­rilor şi poate veni şi în ajutorul cer­cetărilor care încearcă să ex­plice de ce oamenii şi vor­besc, şi gesticulează, pe când cimpanzeii “vorbesc” doar prin gesturi.

Larva clonată

Oamenii de ştiinţă au descoperit o larvă care îşi creează clone pentru a se proteja de prădători, scrie Science Daily. Biologii de la Universitatea din Washington, SUA, au studiat o astfel de larvă, în vârstă de 4 zile, care s-a autoclonat în cursul a 24 de ore de expunere la mucus de peşte, semn al prezenţei prădătorilor. Conform părerii lui Dawn Vaughn, doctorand în biologie la universitatea americană, larva reac­ţionează la prezenţa generală a pră­dă­torilor, mai degrabă decât la posibili­tatea imediată a unui atac al acestora.

Hipopotami rari

Autorităţile de Mediu din Liberia au anunţat descoperirea unei noi populaţii de hipopotami pitici, în Parcul Sabo, cel mai mare parc al acestei ţări, relatează AFP. Noua populaţie a acestei specii rare de hipopotami a fost observată cu ajutorul a 40 de camere de luat vederi instalate în pădure de către specialiştii Societăţii Geologice din Londra. Parcul naţional Sapo se află în comitatul liberian Sinoe şi adăposteşte numeroase specii rare de mamifere, precum cimpanzeul specific Africii occidentale, Pan troglodyte verus, şi elefantul de pădure.

Maimuţe cu logică

Cercetătorii de la Universitatea St. Andrew din Marea Britanie au des­coperit că maimuţele combină stri­gătele de aşa natură încât să aibă sens, asemănător oamenilor, rela­tea­ză BBC. Conform rezultatelor studiului, maimuţele cu nasul alb, din Nigeria, combină sunetele astfel încât să producă un mesaj, ele având la dispoziţie doar un număr mic de sunete. “Cerce­tările noastre au scos la iveală analogii interesante între comportamentul maimuţelor şi abilitatea limbajului vorbit al oamenilor”, a spus cerce­tă­torul Klaus Zuberbühler, profesor la departamentul de psihologie al universităţii.

Racii ranchiunoşi

Racul împlătoşat nu uită niciodată faţa duşmanului, pe care chiar îl preferă unui oponent necunoscut, rela­tea­ză Live Science. Oamenii de ştiinţă au pus la un loc un grup de astfel de crustacee, care au reacţionat aşa cum sunt obişnuite, şi anume bătându-se. După ce au fost despărţite, cercetă­torii au ales pierzătoarele, pe care le-au pus faţă în faţă atât cu un grup nou de crustacee, cât şi cu unele dintre câş­ti­gătoare. Cercetătorii au ob­servat că racii au preferat confrun­tarea cu cei pe care îi cunoşteau deja.

Cărăbuşul Cameleon – micul hercule din lumea animală

Cea mai puternică fiinţă din lume, cărăbuşul Hercule (Dynastes hercules), îşi schimbă culoarea în funcţie de umiditatea mediului în care se află, relatează Science Daily. Conform părerii specialiştilor, dezlegarea misterului structurii carapacei acestei insecte poate veni în ajutorul cercetătorilor pentru a crea “materiale inteligente”. Cărăbuşul, care poate să care până la  850 de ori greutatea sa, are abilitatea de a-şi schimba culoarea carapacei de la verde la negru, cu cât umiditatea mediului din jurul său creşte. Totuşi, această descoperire ridică noi întrebări, cercetătorii de la Universitatea Namur, din Belgia, nefiind încă lămuriţi care este scopul acestei schimbări de culoare. Ei au studiat comportamentul carapacei cărăbuşului, observând că lumina interferează cu materialul carapacei şi produce astfel culoarea verde, dar că aceasta se schimbă în negru atunci când prin porii carapacei pătrunde apă. Metodele folosite pentru studiul morfologiei cărăbuşului includ cele mai noi tehnici de scanare pentru a crea imagini tridimensionale ale structurilor minuscule.