Apelul istoricilor şi arheologilor

Patrimoniul Cultural Naţional este în pericol dacă Legea descentralizării rămâne aşa

Un grup de istorici - 52 de specialişti în arheologie, directori de muzee din ţară- face un apel către politicieni, către Parlament,  în care atrage atenţia: patrimoniul cultural naţional este în pericol, dacă Legea descentralizării va fi aplicată aşa cum se prezintă astăzi în forul legislativ.

“Împreună cu mai mulţi colegi am citit în ultimele 3 zile proiectul legii descentralizării. Şi am observat cu deplină uimire că există un impact absolut devastator în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului naţional. Ataşăm două documente elaborate în acest sens.

Către Parlamentul României,

Ca urmare a recentei publicări a proiectului de lege privind descentralizarea, proiect pentru care Guvernul urmează să îşi angajeze răspunderea în Parlament, vă facem cunoscute următoarele în ceea ce priveşte preconizata descentralizare a Direcţiilor Judeţene de Cultură, prin trecerea acestora din subordinea Ministerului Culturii în cea a Consiliilor Judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti:
    
Conform legislaţiei actuale Direcţiile Judeţene de Cultură sunt de fapt instituţii descentralizate, deoarece protecţia Patrimoniului Cultural Naţional nu se poate realiza în mod real departe de cetăţean şi de comunitatea locală. Ele au fost concepute iniţial şi funcţionează descentralizat, intervenţia Ministerului Culturii fiind doar în ceea ce priveşte omogenitatea aplicării prevederilor legale şi supervizarea deciziilor luate în teritoriu.
    
Atribuţiile Direcţiilor Judeţene de Cultură se încadrează în ceea ce se numeşte administraţie publică de specialitate (bazată atât pe cadrul legislativ cât şi pe documente ştiinţifice – rapoarte, studii de specialitate), acesta nefiind un domeniu strict administrativ care ar putea fi coordonat ca orice altă componentă a administraţiei publice. Lipsa personalului specializat în domeniu, luarea de decizii din punct de vedere strict administrativ ignorând componenta de specialitate vor duce inevitabil la neglijarea sau chiar la distrugerea unor componente ale patrimoniului cultural naţional.
    
În contextul actual al crizei economice, al apariţiei unor mişcări naţionaliste şi separatiste în toată Europa şi ţinând seama că integrarea României în Uniunea Europeană înseamnă şi păstrarea identităţii şi moştenirii noastre culturale nealterate, considerăm că protecţia Patrimoniului Cultural Naţional în totalitatea lui trebuie să fie consolidată, iar rolul de interes public al acestuia trebuie întărit. Acestea se  pot face doar prin reglementări coerente şi aplicate unitar, monitorizare de specialitate şi protecţie, iar acest rol îl poate avea doar Ministerul Culturii şi Direcţiile Judeţene de Cultură doar în măsura în care sunt direct subordonate acestuia.

Chiar dacă legislaţia actuală în domeniu este perfectibilă, prin modul de organizare de astăzi al Direcţiilor Judeţene de Cultură se asigură totuşi aplicarea unor reglementări unitare în ceea ce priveşte protecţia Patrimoniului Cultural Naţional, monitorizarea  obiectivelor, procedura de avizare în sensul protejării, de multe ori sub presiunea intereselor economice sau ale autorităţilor locale.
În ceea ce priveşte noul proiect de lege propus, vă aducem la cunoştinţă următoarele probleme majore care ar apărea din aplicarea lui:
    
Atribuţiile actuale ale Direcţiilor Judeţene de Cultură în cazul în care vor fi trecute integral către Consiliile Judeţene, vor fi dublate de atribuţiile existente astăzi ale autorităţilor locale (controlul şi monitorizarea respectării/aplicării legislaţiei în vigoare, privind protecţia monumentelor istorice există ca atribuţii inclusiv la nivelul Administraţiei Publice Locale, prin servicii specializate).
    
Incompatibilitatea în ceea ce priveşte activitatea de avizare, monitorizare şi control (În cazul în care competenţa de a elibera avize privind conformitatea proiectelor de intervenţie asupra monumentelor istorice trece în subordinea autorităţii locale, atunci se va ajunge la situaţia ca autoritatea locală să îşi dea singură aviz pentru propriile propuneri, precum şi să îşi organizeze controlul şi monitorizarea activităţilor). Va exista o triplă calitate a autorităţii locale (Consiliul Judeţean/CGMB), respectiv de finanţator/ autoritate care eliberează autorizarea pentru construire/autoritate care eliberează avizele de specialitate  care stau la baza autorizării pentru construire, luând naştere în acest fel un conflict de interese.  Această stare de incompatibilitate expusă mai sus reprezintă în mod cert un element de neconstituţionalitate a proiectului de lege!
    
O altă incompatibilitate va exista la nivelul Comisiilor Zonale pentru Monumentele Istorice (păstrate cu rol consultativ în textul propunerii de lege) şi anume - potrivit legii nr. 422/2001 cu modificările şi completările ulterioare, arhitectii şefi ai judetelor sunt membri de drept în aceste comisii; în acest fel, avizul ce urmează a fi eliberat de direcţiile aparţinând Consiliilor Judeţene va avea la bază acordul dat de Comisiile Zonale în care este membru arhitectul şef al judeţului, care de asemenea este implicat şi în autorizarea construcţiilor la nivelul Consiliului Judeţean
    
În domeniul arheologiei, poate apărea din nou o situaţie de conflict de interese şi incompatibilitate şi anume - în cercetarea arheologică preventivă (obligatorie în cazul unor lucrări de investiţii în zone cu patrimoniu arheologic cunoscut sau reperat) este realizată de muzeul judeţean care este finanţat de consiliul judeţean, pentru ca ulterior, direcţia judeţeană pentru cultură din subordinea consiliului judeţean să elibereze certificatul de descărcare de sarcină arheologică.
    
În plus, în acelaşi domeniu, se poate institui şi un gen de monopol, Direcţia judeţeană subordonată Consiliului Judeţean putând obliga un eventual investitor să execute cercetarea arheologică doar cu Muzeul Judeţean respectiv, indiferent dacă acesta are sau nu suficienţi specialişti, dacă respectă termenele şi standardele de calitate, în caz contrar refuzând emiterea unor avize sau a certificatului de descărcare de sarcină arheologică. Acest fapt este periculos deoarece poate duce la creşterea nejustificată a costurilor pentru investiţii şi chiar la pierderea unor finanţări ale Uniunii Europene prin depăşirea termenelor de execuţie sau realizarea unor lucrări de specialitate neconforme cu cerinţele proiectelor
    
Textul legii, deşi pomeneşte păstrarea în continuare a Comisiilor Zonale pentru Monumentele Istorice , nu ia în considerare rolul acestora ca organisme ştiinţifice de specialitate descentralizate ale Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, fără personalitate juridică, cu rol consultativ. După noul proiect de lege existenţa, modul de funcţionare şi atribuţiile Comisiilor Zonale pentru Monumentele Istorice, rămân neclare şi nereglementate, în fapt fiind vorba de dispariţia lor şi transformarea în cel mult “Comisii Judeţene”. O dată cu dispariţia Comisiilor Zonale în forma reglementată azi, dispare şi fundamentarea ştiinţifică a deciziilor administrative privitoare la patrimoniu (deciziile acestor comisii constituie singura bază ştiinţifică a actelor administrative emise de Direcţiile Judeţene şi de Ministerul Culturii).
    
În domeniul patrimoniului cultural naţional mobil, Direcţiile Judeţene de Cultură subordonate Consiliilor Judeţene vor putea acorda Certificate de export temporar sau definitiv fără posibilitatea existenţei unei monitorizări în ceea ce priveşte oportunitatea emiterii acestora. Se poate ajunge astfel la un export masiv de bunuri valoroase de patrimoniu, mai ales în contextul în care constatăm astăzi o explozie a apariţiei de materiale arheologice provenite din detecţii şi săpături ilegale
Faţă de cele expuse mai sus, considerăm că în forma propusă de proiectul de lege, mai există următoarele riscuri generale: neglijarea sau marginalizarea unora dintre atribuţiile actuale ale Direcţiilor Judeţene de Cultură, posibilitatea adâncirii discrepanţelor dintre judeţe din punctul de vedere al politicilor culturale, în funcţie de resursele pe care fiecare judeţ le va avea sau va dori să le aloce pentru aplicarea noilor competenţe,diminuarea până la dispariţie a activităţilor de control şi monitorizare.
   
De aceea vă solicităm să luaţi act şi să propuneţi modifcarea sau chiar excluderea din proiectul legii descentralizării a titlului referitor la descentralizarea instituţiilor subordonate Ministerului Culturii şi să solicitaţi conceperea unui text care să răspundă cerinţelor de protejare integrală a Patrimoniului Cultural Naţional. Divizarea atribuţiilor de control exercitate de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii nu ar fi eficientă nici măcar din punct de vedere administrativ.  Este necesar ca atribuţiile legale în domeniul controlului protejării patrimoniului cultural naţional (fie că vorbim de cel mobil, imobil , imaterial) să fie păstrate sub autoritatea centrală, în măsură să gestioneze coerent problemele specifice domeniului. Fără aceste atribuţii de control şi monitorizare, Ministerul Culturii nu îşi va mai putea exercita în mod eficient atribuţiile de reglementare în domeniu, nu va mai putea crea politici reale şi coerente pentru protejarea Patrimoniului Cultural Naţional. 

1. Florela Vasilescu
 SC Vanderlay SRL, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
2. dr. Daniela Marcu Istrate
Expert în studii şi cercetări pentru monumente istorice - SC Damasus SRL, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
3. dr. Nona Palincaş
Cercetător ştiinţific – Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” Bucureşti , arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
4. dr. Mihaela Iacob
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
5. Adriana Ardeu
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
6. dr. Mirela Vernescu
Muzeul Brăilei, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
7. Doru Bogdan
Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
8. dr. Valerii Kavruk
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
9. dr. Constantin Augustus Bărbulescu
Lector universitar – Universitatea din Piteşti, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
10. dr. Eugen Teodor
Muzeul Naţional de Istorie a României, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
11. dr. Mihaela Simion
Muzeul Naţional de Istorie a României, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
12. dr. Ioan Marian ţiplic
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
13. dr. Adina Boroneanţ
Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” Bucureşti , arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
14. dr. Claudia Urduzia
Muzeul Naţional Brukenthal – Sibiu, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
15. Petrică-Ionuţ Colţeanu
SC Vanderlay SRL, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
16. dr. Irina Ene
Muzeul Naţional de Istorie a României, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
17. dr. Dorel Paraschiv
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
18. Carol Terteci
Muzeul Judeţean “Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
19. Alexandra Teodor
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” – Bucureşti
20. dr. Emodi Tamas
arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
21. dr. Paul Damian
Muzeul Naţional de Istorie a României, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
22. Ciprian Sandu
Institutul Naţional al Patrimoniului, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
23. dr. Valentin Parnic
Muzeul Dunării de Jos – Călăraşi, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
24. Dan Vasilescu
arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
25. Ion Cătălin Nicolae
arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
26. dr. George Nuţu
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
27. Antoniu Marc
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
28. Varvara Magdalena Măneanu
29. dr. Paul Ciobotaru
Muzeul Mixt Tecuci, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
30. dr. Viorel Blănaru
Arheolog - Direcţia Judeţeană pentru Cultură Suceava
31. dr. Stănică Pandrea
Muzeul Brăilei, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
32. Mihai Grozav
Consilier superior - Direcţia Judeţeană pentru Cultură Arad
33. Laurenţiu Chiriac
Muzeul Judeţean “ştefan cel Mare” Vaslui, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
34. dr. Mihail Zahariade
arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
35. dr. Daniela Tănase
Muzeul Banatului – Timişoara, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
36. Vlad Rumega
arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
37. Ionel Buduroi
Seminarul Teologi Ortodox Iaşi, student al Facultăţii de Istorie – Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
38. Elena Gavrilă
Muzeul Municipiului Bucureşti, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
39. dr. Corina Borş
Muzeul Naţional de Istorie a României, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
40. dr. Cristian Virag
Muzeul Judeţean Satu Mare, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
41. dr. Sanda Băcueţ-Crişan
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
42. Andrei Heroiu
SC Vanderlay SRL, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
43. dr. Ion Tentiuc
Arheolog – Republica Moldova
44. dr. Gică Băeştean
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
45. dr. Constantin Preoteasa
Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, , arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
46. Alida Ozana Crişan
Erasmus Mundus ARCHmat programme, Universidade de Evora, Portugalia
47. dr. Aurel-Daniel Stănică
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, , arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
48. Hegedüs Csilla
director executiv Fundaţia Transylvania Trust
49. Ciprian Astaloş
Muzeul Judeţean Satu Mare, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România
50. dr. Cosmin Ioan Suciu
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România
51. dr. Alexandru-Murad Mironov
Universitatea Bucureşti
52. dr. Niculina Dinu
Muzeul Brăilei, arheolog înscris în Registrul Arheologilor din România