Buchet de galaxii

Telescopul Spaţial Hubble a fotografiat o aliniere rară a două galaxii spiralate, informează Science Daily. Pe fondul unei galaxii imense poate fi observată o altă galaxie mai mică în prim-plan.

Telescopul Spaţial Hubble a fotografiat o aliniere rară a două galaxii spiralate, informează Science Daily. Pe fondul unei galaxii imense poate fi observată o altă galaxie mai mică în prim-plan. În jurul discului de lumină stelară al galaxiei mici se pot observa tentacule de praf, de obicei invizibile pentru ochiul uman de la o asemenea distanţă. Astronomii nu au reuşit să vizualizeze până acum praful galaxiilor îndepărtate, deoarece acesta nu era îndeajuns de luminat. Descoperind culoarea unei galaxii şi modul în care praful afectează această culoare, cercetătorii ar putea stabili adevărata luminozitate a galaxiilor, care ajută la calcularea distanţei la care acestea se află faţă de Terra. În cazul de faţă, galaxia din fundal, de mărimea Căii Lactee, se află la o distanţă de 780 de milioane de ani lumină de Pământ, dar nu se ştie care este distanţa exactă la care aceasta se află faţă de galaxia din prim-plan. Astronomii presupun că se află relativ aproape una de cealaltă, dar nu destul de aproape încât să interacţioneze.

Ambiţie chineză

Misiunea chineză Shenzhou 7 este cea mai ambiţioasă misiune spaţială planificată până în prezent, o misiune care stabileşte poziţia Chinei între cele mai mari puteri spaţiale de pe Terra. Aceasta este cea de-a treia misiune a Chinei cu oameni la bord, dar prima misiune în cadrul căreia se vor deplasa în spaţiu trei astronauţi. Conducătorul echipei, Zhai Zhigang, va realiza şi o deplasare de 40 de minute în afara navetei spaţiale, pe care China o va transmite în direct. Manevra îi va ajuta pe specialiştii chinezi să stăpânească foarte bine tehnicile necesare construcţiei unei staţii spaţiale. Naveta va fi lansată de la baza Jiuquan, din nord-vestul Chinei. Printre misiunile viitoare ale Chinei sunt planificate pentru 2012 o misiune fără oameni la bord pe Lună, dar şi una cu oameni la bord pentru 2017.

Europeni în spaţiu

Cercetătorii europeni lucrează la o potenţială nouă misiune în cadrul căreia să preia mostre de material de pe un asteroid, informează BBC News. Misiunea, cunoscută sub numele Marco Polo, ar putea avea loc în următorul deceniu, în jurul anului 2017, iar în cadrul său se planifică alegerea unui asteriod de talie mică din apropierea Pământului, pe acesta va fi trimisă o sondă. “Trebuie să avem în vedere toate elementele misiunii – planificarea traiectoriei către unul dintre toţi asteroizii posibili şi optimizarea în aşa fel încât să utilizăm cea mai mică navă spaţială, cât mai puţin combustibil şi cea mai mică rachetă”, a declarat dr Ralph Cordey de la EADS Astrium, Marea Britanie.

Sora lui Pluto

Astronomii au denumit ultima planetă pitică descoperită în sistemul solar, informează Associated Press, citată de Yahoo. Planeta din aceeaşi categorie şi din aceeaşi regiune cu Pluto a fost numită Haumea, după zeiţa havaiană a Pământului şi a fertilităţii. Astronomii sunt de părere că forma sa de ou alungit este rezultatul rotaţiilor rapide cauzate de coliziunea cu un alt obiect cu miliarde de ani în urmă.

Ciocniri de proporţii

Mase de praf care plutesc în jurul unui sistem solar binar sugerează că două planete asemănătoare Pământului s-au distrus una pe cealaltă într-o ciocnire violentă, informează Reuters, citată de Yahoo News. “Este ca şi cum Terra şi Venus s-ar fi ciocnit una de cealaltă”, explică Benjamin Zuckerman, astronom la Universitatea California din Los Angeles. Praful observat orbita în jurul stelei BD+20 307, aflată în constelaţia Berbecului, la o distanţă de 300 de ani lumină de Pământ. Ciocnirea planetară nu a fost observată direct, ci a fost dedusă din cantitatea de particule de praf care orbitează în jurul stelelor la aproximativ aceeaşi distanţă la care se află Pământul şi Venus faţă de Soare.

Vârstă incertă

Inelele lui Saturn ar putea fi mai mari şi mai vechi decât se ştia până acum, relatează Reuters, preluată de Yahoo News. Noile descoperiri legate de Saturn, care prezintă posibilitatea formării inelelor acum câteva miliarde de ani, vor fi prezentate la Congresul European de Ştiinţă Planetară din Germania. Din cauză că inelele apar atât de clare şi de luminoase, unii oameni de ştiinţă susţin că sunt mult mai noi decât planeta în sine, iar vârsta lor este aproximată la o sută de milioane de ani. O examinare mai atentă demonstrează însă că inelele sunt mai aspre şi mai dezordonate decât par la prima vedere. “Deoarece sunt voluminoase, estimările precedente privind masa inelelor sunt incorecte. Dacă au o masă mai mare, ele pot fi mai vechi, dar la fel de luminoase”, explică Larry Esposito, cercetător la Universitatea din Colorado. O altă teorie susţine că inelele s-au format o dată cu Saturn, din acelaşi material din care este formată cea de-a doua planetă ca mărime din sistemul solar.