BUSTUL LUI NEFERTITI/Egiptul aduce Germaniei acuzaţii de înşelăciune

Un mai vechi scandal cultural între Egipt şi Germania a revenit în lumina reflectoarelor. Obiectul diferendului: un bust al reginei Nefertiti, descoperit în 1912 de arheologul german Ludwig Borchardt. Artefactul se află încă din 1913 în posesia statului german, în prezent fiind principala atracţie a Muzeului Egiptean din Berlin.

Egiptenii invocă noi motive pentru a recupera, de la germani, bustul lui Nefertiti. De data aceasta, scrie cotidianul Der Spiegel pe pagina sa de internet, egiptenii susţin că au intrat în posesia unui document care conţine mărturia unui secretar al Companiei Orientale Germane de la începutul secolului trecut. Potrivit egiptenilor, martorul susţine că la 20 ianuarie 1913 a avut loc la Cairo o întâlnire între un oficial al imperiului otoman, inspectorul Gustave Lefebre, şi arheologul german Ludwig Borchardt.

În timpul discuţiilor, la care a luat parte şi martorul anonim, Borchardt ar fi insistat asupra valorii nesemnificative a acestei piese de artă din perioada faraonică. El i-a arătat egipteanului o fotografie a obiectului amplasat într-o cutie şi i-a spus că figurina este făcută din ghips. Lumina obscură din încăpere şi declaraţiile convingătoare ale arheologului l-au determinat pe Lefebre să nu acorde importanţa cuvenită artefactului şi să convină să-l lase în grija germanilor, scrie Der Spiegel, citându-l pe Zahi Hawass, directorul Consiliului suprem pentru Antichităţi al Egiptului. În documentul redactat în 1924, la 11 ani de la înâtlnire, martorul susţine că arheologul german a recurs la metode de "înşelăciune". Societatea Orientală Germană respinge însă astăzi acuzaţiile, afirmând că oficialului egiptean i s-au oferit toate condiţiile pentru a observa obiectul şi a-l evalua.

 

Consecvenţă la Cairo

Scandalul este însă mult mai vechi. Datează din anii '30. Dar în 2007, tot Der Spiegel scria despre o solicitare a autorităţilor arheologice de la Cairo. Ele cereau Germaniei să împrumute bustul vechi de 3.400 de ani, pentru a fi prezentat, timp de trei luni, într-o expoziţie organizată în capitala egipteană. Berlinul a invocat starea fragilă a piesei de artă. Refuzul Berlinului a fost primit cu revoltă la Cairo: "Vom face mizerabilă viaţa acestui muzeu. Va fi un război ştiinţific", a declarat atunci Zahi Hawass. A promis şi s-a ţinut de cuvânt. Hawass a făcut atâta vâlvă la Cairo, încât guvernul egiptean a început să facă presiuni la Berlin pentru înapoierea bustului. "Bustul este egiptean. Aparţine culturii şi poporului egiptean. Nefertiti se află de 95 de ani în Germania şi ne aşteptăm la un gest din partea Germaniei. Este inacceptabil să ne ofere un refuz", declara în urmă cu doi ani ambasadorul egiptean la Cairo, Mohamed Al-Orabi.

 

Fineţe

Mult-râvnitul bust a fost găsit de către Borchardt, la sfârşitul anului 1912, într-un sit arheologic. Abia în 2006, custodele Muzeului Altes din Berlin, unde se află artefactul, a efectuat o serie de teste, reuşind să analizeze în detaliu compoziţia chimică a materialului din care a fost realizată sculptura. Dietrich Wildung susţine că piesa a fost realizată din miez de calcar acoperit cu un strat de ghips, care pe alocuri are patru centimetri, iar pe unele porţiuni ale feţei nu este mai gros de un milimetru. Detaliile delicatei lucrări sunt atât de migăloase încât Nefertiti pare reală, spune expertul.