Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit Longevity MAGAZINE, o echipă de profesori ai Universității de Medicină Veterinară Davis, California, formată din medici chirurgi, oncologi, patologi, radiologi și neurologi, condusă de directorul Departamentului de Oncologie și Radiologie s-au angajat într-un proiect de cercetare științifică, întins pe mai mulți ani, prin intermediul sistemului extins de evidență medicală electronică al instituției pentru a găsi răspunsuri la întrebări pe care ei și generații de iubitori de pisici și le-au pus deseori. Publicat toamna aceasta în jurnalul științific PLoS One, studiul lor a examinat cazurile a peste 3.100 de pisici, toate deținute de proprietari – 85% dintre ele de rasă mixtă – care au suferit o necropsie sau o examinare post-mortem la spitalul veterinar al Davis între 1989 și 2019, parte a Centrului pentru Sănătatea Animalelor de Companie, deținut de universitate.
Cercetătorii au examinat factorii demografici și de mediu, vârsta, cauza morții și starea de sterilizare/castrare – date care nu ar apărea în mod normal într-un raport de patologie și care au constituit informații suplimentare cât se poate de prețioase pentru studiu.
„Am fost cu adevărat surprinși să descoperim că pisicile nesterilizate de ambele sexe aveau durate de viață mult mai scurte”, a spus Kent. – „Este o descoperire uriașă.”
În general, vârsta medie de deces pentru femelele nesterilizate a fost de 1,5 ani, dar aceasta a inclus în calcul pisoi care s-ar fi putut naște cu o boală congenitală și nu au avut șansa de a fi sterilizați, așa că cercetătorii au reevaluat datele pentru a elimina pisicile sub vârsta de un an. Pentru femelele nesterilizate mai în vârstă de 1 an, vârsta medie a decesului a fost de 4,7 ani, comparativ cu 10,5 ani pentru femelele sterilizate. Pentru masculii necastrați cu vârsta peste un an, vârsta medie a decesului a fost de 3,7 ani, comparativ cu 9,8 pentru omologii lor sterilizați.
„Diferențele între vârsta medie la deces a pisicilor castrate și a celor necastrate sunt extraordinar de mari și arată, de asemenea, costul ridicat al reproducerii pentru femele”, a spus Kent. „Știam că pisicile suferă de cancer, boli renale și de inimă, dar ne-am dorit o imagine mai clară a ceea ce poate afecta procesul bolii sau, dimpotrivă, contribuie la longevitate.”
Studiul a arătat că boala secolului – cancerul – a fost cauza morții în peste 35% din cazuri, deși a fost identificat în 41%, deci nu a provocat moartea în cazul tuturor pisicilor bolnave de cancer. Aproximativ o treime din aveau o tumoare canceroasă, 146 aveau două tumori și au existat câteva cazuri cu până la cinci tumori. – „Ca medic oncolog, procentul de decese atribuite cancerului nu m-a surprins”, a spus Kent. „Vedem multe asemenea cazuri.”
Poate ceva mai surprinzător a fost procentul de cazuri cu boală renală. – „Anomaliile renale au fost prezente la aproape 63% dintre pisicile din studiu”, a spus dr. Patricia Pesavento, membru al echipei. – „În timp ce boala renală primară a fost responsabilă pentru uciderea a 13%, comorbiditatea (prezența a două sau mai multe boli) ar putea afecta calitatea vieții sau ar putea crește susceptibilitatea la alte boli la mai multe pisici. Întrebarea este ce cauzează boala renală la pisici? Ce putem face în privința asta? Centrul nostru pentru sănătatea animalelor de companie, datorită unor sponsori generoși, dedică resurse importante cercetării, pentru a reuși, într-o zi, să răspundem la aceste întrebări.“
Peritonita infecțioasă felină (FIP) rămâne o altă cauză semnificativă de mortalitate la pisicile tinere și a fost responsabilă pentru aprox. 1 din 20 de decese, conform studiului.
Citește pe Antena3.ro
O altă constatare importantă a cercetătorilor Universității Davis a fost aceea că pisicile care locuiau în casă, dar ieșeau și afară nu au avut o durată de viață semnificativ mai scurtă decât pisicile exclusiv de interior. În schimb, pisicile care trăiau numai în aer liber au avut o durată de viață mai scurtă.
Speranța de viață a celor mai cunoscute rase de pisici
Statisticile arată că, în general, pisicile au o speranță de viață medie de puțin peste 11,7 ani. Femelele trăiesc mai mult decât masculii și au o speranță de viață estimată la 12,5 ani, comparativ cu 11,2 ani.
Pisicile de rasă comună tind să trăiască mai mult decât cele de rasă pură, cele două grupuri având o speranță de viață de 11,9 și, respectiv, 10,4 ani.
În fruntea listei longevității se află rasele burmeză și birmaneză, ambele cu o speranță de viață de 14,4 ani. Urmează rasa comună cu 11,9 ani, siamezele – 11,7 ani, persanele – 10,9 ani, rasa Ragdoll – 10,3 ani, norvegiana de pădure – 10 ani, rasa Main Coon și albastra de Rusia, ambele cu 9,7 ani, British – 9,6 ani, bengaleza – 8,5 ani și rasa Sphynx, cu o speranță de viață de 6,7 ani.
