Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Când lacul Kumming se învolbură de la vânt sau de la ploaie, îşi aruncă valurile peste capetele dragonilor sculptaţi în lemn pe pereţii exteriori ai ambarcaţiunii pe care o protejează. Apoi apele se retrag, iar "Corabia purităţii şi a liniştii" îşi îndoaie uşor spatele, se clatină, dar ţine stavilă valurilor furioase. Corabia nu pare intimidată.
Nimic nu o poate răpune. Nici măcar timpul care a trecut peste ea parcă cu ochii închişi. I se mai spune şi "Corabia din marmură". Nu este şi nu a fost niciodată funcţională. A avut dintotdeauna rolul de a-şi relaxa oaspeţii îmbătaţi de clinchetul apei şi de liniştea oferită de acest colţ de natură. Are o lungime de 38 de metri şi se află la poalele Dealului Longevităţii din grădinile Palatului de Vară de la Beijing şi la unul dintre capetele Coridorului Pictat, cea mai lungă alee de grădină din întreaga Chină, frumos ornată cu nu mai puţin de 14.000 de picturi tradiţionale.
MARMURĂ ŞI LEMN
Construită iniţial în 1755 la ordinele împăratului Qianlong din dinastia Qing pe o structură formată din blocuri de piatră, pe care era sprijinit corpul uriaş din lemn cu design tradiţional chinez, ambarcaţiunea a fost distrusă în 1860, de forţele anglo-franceze, în timpul celui de-al doilea război al opiului. După aproximativ trei decenii, în 1893, împărăteasa Dowager Cixi a cerut să fie restaurată corabia, respectându-se, în mare parte, planurile originale: structură de bază din piatră, corp din lemn masiv. Diferenţa o făceau elementele arhitecturale, multe dintre ele împrumutate din stilurile europene, şi faptul că actuala corabie era cu două nivele mai înaltă decât prima.
Fiecare punte a fost pictată în aşa fel încât dă impresia că este construită din marmură. La fiecare nivel, a fost montată câte o oglindă uriaşă ca să reflecte luciul apei şi pentru a-i crea privitorului impresia unui mediu înconjurător plin de mister. La pupă, şi pe o parte, şi pe cealaltă a cocăi vasului se află câte o roată cu pale nefuncţională, de dimensiuni mult mai mici decât cele ale vaselor cu aburi care străbăteau odinioară fluviul Mississippi, însă suficient de interesante pentru a crea iluzia unei nave cu zbaturi în toată regula.
APA TRECE, PIETRELE RĂMÂN
Din perioada carismaticei împărătese Dowager Cixi, care a domnit 47 de ani, în timpul dinastiei Qing, datează o legendă, care spune că banii destinaţi reconstrucţiei corabiei imperiale din marmură ar fi fost folosiţi, de fapt, la restaurarea Palatului de Vară. Potrivit unor scrieri, şeful comandamentului suprem al marinei militare a imperiului s-ar fi simţit îndatorat să găsească fondurile necesare pentru construirea vasul deoarece împărăteasa i-a oferit un post de conducere atât de important în armata sa.
"Apa trece, pietrele rămân", spune un vechi proverb de pe la noi. Wei Zheng, cancelar al dinastiei Tang, l-a sfătuit pe împăratul Qianlong să construiască o ambarcaţiune solidă pe care apele lacului Kumming din grădinile Palatului de Vară să nu o poată înghiţi. La povaţa sfătuitorului, împăratul a cerut să-i fie ridicată o corabie cu superstructură din marmură pentru a le arăta duşmanilor că dinastia sa rămâne de neclintit în faţa invadatorilor.
Sorţii nu au ţinut însă cu el. Deşi oficial s-a aflat în fruntea imperiului timp de 60 de ani, aceasta fiind cea mai lungă domnie din istoria poporului chinez, Qianlong a avut o atitudine extrem de conservatoare şi de severă încât a asistat neputincios, înspre sfârşitul vieţii, la declinul imperiului său. Se înconjurase de politicieni dubioşi şi corupţi, care l-au ferit de culisele puterii pentru a-i lăsa timp să se dedice artelor aplicate, poeziei, caligrafiei, literaturii.
Citește pe Antena3.ro
