Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un grup de cercetători norvegieni a examinat recent validitatea Emotional Promiscuity Scale, o măsură populară a emofiliei, pe o populație scandinavă. Studiul, publicat în Frontiers in Psychology, a constatat că indivizii cu emofilie ridicată tind să aibă mai multe relații romantice și instanțe mai mari de infidelitate.
Dragostea romantică este o atracție emoțională și fizică intensă față de o altă persoană, caracterizată de sentimente de pasiune, intimitate și angajament. De obicei, începe cu o atracție inițială și infatuare, unde indivizii experimentează emoții puternice și o dorință intensă de a fi aproape unul de celălalt. Dacă aceste sentimente sunt reciproce, indivizii implicați ar putea începe o relație romantică. Pe măsură ce relația progresează, se dezvoltă legături emoționale mai profunde și atașament prin experiențe comune, comunicare și sprijin reciproc.
Partea inițială a acestui proces este „îndrăgostirea,” tranziția de la a nu experimenta dragoste romantică la a o experimenta. Această experiență include emoții intense, multe dintre ele plăcute, dar altele pot fi dureroase, cum ar fi durerea emoțională în absența persoanei iubite sau dorul de aceasta.
Oamenii diferă în privința a cât de ușor și cât de des se îndrăgostesc. În timp ce unii indivizi se îndrăgostesc frecvent și foarte ușor, alții au această experiență mult mai rar sau deloc, și poate dura mult mai mult pentru ca aceasta să înceapă. Cercetătorii propun că ușurința cu care cineva se îndrăgostește și cât de des se întâmplă acest lucru este o trăsătură psihologică relativ stabilă, numită emofilie.
Autorul studiului, Sol E. Røed, și colegii săi au dorit să evalueze dacă Emotional Promiscuity Scale (EPS) măsoară corect emofilia într-o populație scandinavă. Ipoteza lor a fost că emofilia ar putea prezice numărul de relații romantice pe care o persoană le va avea și cât de des va fi infidelă.
Cercetătorii au colectat date folosind un sondaj online distribuit prin ziarele norvegiene VG+ și Aftonbladet+. Au strâns răspunsuri de la 2.607 persoane, dintre care 75% erau femei.
Participanții au raportat numărul de relații romantice pe care le-au avut în viața lor („Câte relații romantice ai avut în viața ta?”) și de câte ori au fost infideli („De câte ori ai fost infidel?”). De asemenea, au completat EPS pentru a măsura emofilia și două evaluări ale trăsăturilor de personalitate: Dirty Dozen (pentru trăsăturile Dark Triad) și Mini International Personality Item Pool (pentru trăsăturile de personalitate Big Five).
Citește pe Antena3.ro
Rezultatele au confirmat că EPS produce măsurători valide ale emofiliei într-un context scandinav. Cercetătorii au comparat dacă evaluarea funcționează la fel pentru bărbați și femei și în diferite grupe de vârstă. Au descoperit că scorurile sunt comparabile pentru bărbați și femei, dar nu direct comparabile între diferitele grupe de vârstă (până la 35 de ani, 36-55 de ani și 56 sau mai mult).
Analizele ulterioare au relevat că emofilia avea unele asocieri cu trăsăturile de personalitate, în special cu neuroticismul, machiavelismul și narcisismul. Cu toate acestea, aceste asocieri erau slabe, confirmând că emofilia poate fi considerată o caracteristică psihologică distinctă.
Nu au existat diferențe semnificative de gen în ceea ce privește emofilia. Indivizii cu emofilie mai pronunțată tindeau să aibă mai multe relații romantice și, de asemenea, raportau că au fost infideli mai des.
„Prezentul studiu indică faptul că EPS [Emotional Promiscuity Scale] are bune proprietăți psihometrice [funcționează conform intenției]. Emofilia a arătat validitate discriminantă satisfăcătoare față de trăsăturile de personalitate incluse [a arătat că este distinctă de trăsăturile de personalitate examinate]. În cele din urmă, studiul indică faptul că emofilia poate fi asociată cu intrarea în mai multe relații romantice și infidelitate, dar designul transversal al studiului actual împiedică concluzii privind direcționalitatea [dacă numărul de relații și episoadele de infidelitate afectează nivelurile de emofilie sau invers],” au concluzionat autorii studiului.
Studiul aduce o contribuție valoroasă la dezvoltarea instrumentelor de evaluare psihologică și la înțelegerea științifică a emofiliei. Totuși, trebuie menționat că toate datele au fost colectate folosind auto-rapoarte, iar sondajul a inclus întrebări despre subiecte sensibile. Acest lucru lasă loc pentru ca erorile de raportare să afecteze rezultatele. În plus, întrebările despre numărul de relații romantice și instanțele de infidelitate nu au fost însoțite de definiții ale ceea ce constituie o relație romantică sau infidelitate, lăsând loc pentru interpretările participanților.
Lucrarea, „Emophilia: psychometric properties of the emotional promiscuity scale and its association with personality traits, unfaithfulness, and romantic relationships in a Scandinavian sample,” a fost scrisă de Sol E. Røed, Randi K. Nærland, Marie Strat, Ståle Pallesen și Eilin K. Erevik
