Trei astronomi de la Universitatea din Toronto au reuşit să observe, cu ajutorul unui telescop Gemini North, cea mai mare exoplanetă cunoscută pînă în prezent. Descoperirea lor a fost făcută în cadrul unui studiu de amploare, în care canadienii ţin sub observaţie 86 de stele tinere dintr-o constelaţie îndepărtată, formate în urmă cu aproximativ cinci milioane de ani.
Trei astronomi de la Universitatea din Toronto au reuşit să observe, cu ajutorul unui telescop Gemini North, cea mai mare exoplanetă cunoscută pînă în prezent. Descoperirea lor a fost făcută în cadrul unui studiu de amploare, în care canadienii ţin sub observaţie 86 de stele tinere dintr-o constelaţie îndepărtată, formate în urmă cu aproximativ cinci milioane de ani. Situată în afara sistemului nostru solar, exoplaneta, a cărei masă este de aproximativ opt ori mai mare decît a lui Jupiter, se învîrte în jurul unei stele foarte asemănătoare cu Soarele. Este pentru prima dată cînd cercetătorii observă direct un mini-sistem planetar, în care o exoplanetă se roteşte în jurul unei stele luminoase, dar mult mai tînără decît Soarele “nostru”. “Dacă se va confirma că acest obiect este cu adevărat atras gravitaţional de această stea, atunci vom face un pas uriaş în astronomie”, a declarat David Lafreniere, şeful echipei canadiene de cercetători. Exoplaneta a cărei descoperire a fost anunţată la începutul săptămînii se află la o distanţă de Terra de circa 330 de ori mai mare decît distanţa dintre Pămînt şi Soare şi la aproximativ 550 de ani lumină de Planeta noastră. BBC precizează că echipa de la Universitatea din Toronto va trebui să-şi continue cercetările cel puţin doi ani de acum înainte pentru a observa dacă exoplaneta şi steaua sa luminoasă “navighează” împreună în spaţiu.
EXPERIMENT REUŞIT
Agenţia Spaţială Europeană a propus o soluţie la repetatele încercări – multe dintre ele sortite cu eşec – de a trimite pe orbită un animal care să reziste factorilor extratereştri. Analizînd comportamentul unui artropod minuscul, numit tardigrad (ursul de apă), care reuşeşte să supravieţuiască la cele mai aprige condiţii din Antarctica, o echipă de cercetători suedezi de la Universitatea Kristianstad a lansat pe orbită, în septembrie 2007, platforma experimentală Biopan-6, care avea la bord 3.000 de exemplare din două specii aflate în formă completă de deshidratare – Richtersius coronifer şi Milnesium tardigradum. Timp de zece zile, urşii de apă au fost expuşi la radiaţii – exemplarele Richtersius coronifer nu au rezistat, însă trei Milnesium tardigradum au trecut cu bine acest test, scrie revista Nature.
FORMAREA GALAXIILOR
Un nou studiu realizat cu ajutorul Telescopului Spaţial Hubble şi al Telescopului ESO din Chile pare să confirme teoriile potrivit cărora galaxiile s-au format unindu-se între ele. Un grup de cercetători elveţieni a observat, după o atentă analiză a imaginilor captate cu ajutorul celor două telescoape, cum mai multe galaxii de dimensiuni impresionante tind să se unească între ele. Potrivit publicaţiei online Space.com, care citează din revista de specialitate Astrophysical Journal Letters, galaxiile ţinute sub observaţie se află la aproximativ patru miliarde de ani lumină distanţă de Terra.
UNDE E APA DE PE MARTE?
Oamenii de ştiinţă care cercetează probele trimise pe Terra de către naveta Phoenix caută în continuare urme de apă pe Marte. În martie 2008, cercetătorii americani au confirmat că pe planeta roşie au fost descoperite urme de gheaţă în sol şi vapori de apă în aerul marţian. Dar apă în formă lichidă nu s-a găsit niciodată, scrie, într-un amplu material, cotidianul New York Times. Potrivit ziarului, la fiecare oră, Phoenix ia mostre de sol, iar NASA face măsurători electrice pentru a găsi probe care să ateste prezenţa apei în sol. Aaron Zent de la NASA spune că toate aceste teste au indicat, pînă în prezent, că solul planetei roşii este cît se poate de uscat. Dar speranţa moare ultima, iar cercetătorii speră că umiditatea din aer în timpul zilei este “absorbită” în sol în timpul nopţii. “Ne aşteptăm să observăm acest fenomen”, a declarat Zent pentru New York Times.
GLOBALIZAREA SPAŢIULUI
Marea Britanie are nevoie de un program spaţial propriu, pentru a renunţa la dependenţa economică şi de securitate tot mai mare faţă de alte ţări, se arată într-un raport al asociaţiei UKspace. Paul Flanagan, secretarul general al Ukspace, citat de Associated Press, “spaţiul este vital pentru protejarea naţiunii noastre, a armatei şi a infrastructurii. Prognoza meteo, monitorizarea schimbărilor climatice şi prevenirea terorismului depind de sateliţi. Întreaga lume depinde de ceea ce se întîmplă în spaţiu”.
PREGĂTIRI PENTRU AL TREILEA ZBOR
Începutul acestei săptămîni a pornit numărătoarea inversă în China, ţara care se pregăteşte să lanseze în spaţiu, la 25 septembrie, al treilea zbor uman. În octombrie 2003, China a devenit a treia ţară din lume, după fosta Uniune Sovietică şi Statele Unite, care a trimis un om în spaţiu. Astronautul zburase la bordul unei navete chineze. În octombrie 2005, Beijingul avea să anunţe lansarea, în spaţiul extreterestru, a unui echipaj de doi astronauţi, la bordul navei Shenzhou VI. Pentru zborul de săptămîna viitoare, în cadrul căruia, echipajul va efectua “o plimbare” în afara navetei, pregătirile au intrat pe ultima sută de metri.
Citește pe Antena3.ro