Faraoni sub lupă

Conform ultimelor studii efectuate de un fizician de la Universitatea americană Yale, faraonul egiptean Akhetaten, soţul cunoscutei femei-faraon Nefertiti, avea forma corpului feminizată şi capul în formă de ou, relatează Associated Press, citată de Yahoo News. Doctorul Irwin Braveman este de părere că forma feminină a corpului i-a fost dată de o mutaţie genetică, numită sindromul Marfan. "Faraonul avea o înfăţişare androgină.

Conform ultimelor studii efectuate de un fizician de la Universitatea americană Yale, faraonul egiptean Akhetaten, soţul cunoscutei femei-faraon Nefertiti, avea forma corpului feminizată şi capul în formă de ou, relatează Associated Press, citată de Yahoo News. Doctorul Irwin Braveman este de părere că forma feminină a corpului i-a fost dată de o mutaţie genetică, numită sindromul Marfan. "Faraonul avea o înfăţişare androgină. Avea un fizic feminin cu şolduri late şi sîni, însă era un bărbat fertil care a avut şase fiice", a declarat doctorul Irwin Braveman. Pentru studierea faraonului, cercetătorul s-a folosit de sculpturi şi statui din perioada Egiptului antic, însă supoziţiile sale pot fi foarte uşor verificate dacă egiptologii pot confirma care este adevărata mumie a lui Akhetaten şi dacă guvernul egiptean va fi de acord cu analiza ADN a mumiei. Subiectul a fost prezentat pentru prima dată la conferinţa anuală a şcolii de medicină de la Universitatea din Maryland care se ocupă de morţile personalităţilor importante din istoria mondială. În anii precedenţi, conferinţa s-a axat pe moartea lui Alexandru cel Mare, dar şi pe moartea unor artişti importanţi, ca Edgar Allan Poe şi Wolfgang Amadeus Mozart.

Plantele marine aduc lumină în civilizaţiile antice

Bucăţi de alge de mare mestecate sau arse, vechi de 14.000 de ani, dezvăluie faptul că Chile a fost populată încă de atunci şi oferă indicii referitoare la cultură, relatează Reuters citată de YahooNews. Descoperirea a fost făcută la peste 16.000 de kilometri de Strîmtoarea Bering şi se alătură celorlalte dovezi conform cărora populaţia era distribuită pe întreg teritoriul Americilor înainte de cultura Clovis, apărută acum 13.000 de ani. "Am descoperit nouă specii de alge de mare care provin din plajele nisipoase şi stîncoase localizate la 55 de kilometri de situl arheologic", a declarat arheologul Tom Dillehay, de la Universitatea Vanderbilt din Nashville, Tennessee. Conform arheologilor, o parte din alge erau mestecate aşa cum se mestecă uneori tutunul astăzi, iar o parte erau gătite, fiind o sursă importantă de iod, fier, zinc, proteine şi hormoni. Săpăturile arheologice arată că partea superioară a sitului a fost populată cu cel puţin 1.000 de ani mai devreme decît orice altă aşezare omenească datată din Americi.

Morminte în Tarquinia
Arheologii italieni s-au bucurat de curînd de descoperirea a 27 de morminte vechi de peste 2.000 de ani, anunţă site-ul de ştiri news.scotsman.com. Mormintele, datînd din secolul al VII-lea, au fost descoperite accidental de o echipă de construcţii, în Tarquinia, zonă cunoscută în Italia ca Valea Morţilor. Zona a fost un loc de înmormîntare a triburilor etrusce predecesoare romanilor. "Aceasta este cea mai interesantă descoperire făcută în ultimele decenii. Sunt fresce cu două siluete pe pereţi, dar trebuie să organizăm săpături adecvate şi să cercetăm", a declarat arheologul Maria Tecla Castaldi.

Maxilare neanderthaliene
Un nou studiu arată că strămoşii noştri neanderthalieni aveau guri mari, pe care le deschideau neobişnuit de tare, relatează National Geographic, citată de PalenotologyNews. Studiul a fost realizat de Yoel Rak, profesor de anatomie la Facultatea de Medicină Sackler a Universităţii din Tel Aviv, şi de William Hylander, expert în biomecanica mandibulei la Duke University din Statele Unite. Rezultatele cercetărilor relevă că structura facială, combinată cu poziţionarea mai în faţă a molarilor şi golul neobişnuit dintre părţile verticale din latura dorsală a maxilarului, permitea neanderthalienilor să deschidă gura mai larg decît omul modern.

Coliere preistorice
O echipă de arheologi de la Universitatea Oxford a descoperit un număr de 20 de scoici perforate într-o peşteră de lîngă oraşul Taforalt, Maroc. Este foarte probabil ca scoicile să fi fost folosite ca podoabe de oamenii preistorici de acum 85.000 de ani. În 2007, aceiaşi cercetători au descoperit în această peşteră alte 14 scoici asemănătoare, semn că folosirea obiectelor decorative este adînc înrădăcinată în cultura marocană.

Erupţii cu impact major
Conform unui nou studiu efectuat pe scrierile istorice, s-a descoperit că efectele unei erupţii vulcanice masive care a avut loc acum 400 de ani în Peru a avut un impact major în societăţile şi agricultura din întreaga lume, informează LiveScience. Vulcanul Huatnaputina a erupt în februarie 1600, a distrus aşezările omeneşti din împrejurimi şi a emanat în atmosferă cantităţi imense de fum, cenuşă şi sulf. Sulful reacţionează cu apa şi formează picături de acid sulfuric ce împiedică razele solare. Studii aprofundate arată că anul 1601 a fost un an răcoros, între 1601 şi 1603, Rusia s-a confruntat cu cea mai aspră perioadă de foamete, iar în Japonia, Lacul Suwa a avut cea mai timpurie dată de îngheţ din ultimii 500 de ani. Se pare că toate aceste evenimente sunt corelate cu marea erupţie vulcanică şi cu răcirea globală produsă după o astfel de erupţie.