Furia verde declanşează contrastudiu de biodiversitate

Mai determinaţi ca oricând, ecologiştii dintre cei mai de soi şi cercetători de prestigiu din România şi Scoţia s-au mobilizat să demonstreze ştiinţific că tronsonul al treilea al Drumului Naţional 66A (segment care măsoară 19 kilometri) ar urma să distrugă ireversibil ultimul peisaj forestier intact din zona de climă temperată a Europei adăpostit în Munţii Retezat, Godeanu şi Ţarcu.

Acest demers al specialiştilor este primul contrastudiu desfăşurat vreodată în România la un studiu de impact al unei investiţii în arii naturale protejate şi în situri Natura 2000. Munca uriaşă pe care au depus-o experţii şi ecologiştii este extrem de utilă în contextul în care acordul de mediu aflat în mânile Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului reprezintă ultimul document necesar Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale ca să înceapă şantierul pentru asfaltarea acestui tezaur natural.

ECOLOGIŞTII CAUTĂ ALTERNATIVE
Contrastudiul a fost iniţiat de organziaţia Agent Green, care desfăşoară o campanie pentru stoparea drumului. Ecologiştii au protestat la Câmpuşel, locul până unde s-a ajuns cu asfaltarea, au oprit hotărârea de guvern de la începutul anului, care viza defrişarea a 30 de hectare de pădure ce stau în calea drumului, au dat în judecată Administraţia Parcului Naţional Domogled şi au desfiinţat studiul de impact al beneficiarului, care conţinea zeci de erori şi omisiuni ştiinţifice.

"Este regretabil cum pseudoexperţi în biologie de la Universitatea din Timişoara şi-au pătat numele cu un studiu submediocru realizat tocmai în cea mai importantă zonă sălbatică din Europa. Nu puteam sta nepăsători şi am decis să reunim cei mai buni oameni de ştiinţă de la catedra de biologie a Universităţilor Babes Bolyai şi Edinburgh, precum şi de la Grupul Milvus, Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor, Societatea Română de Herpetologie, Societatea Carpatina Ardeleană şi WWF.

Studiul nostru nu se bucură de susţinerea Administraţiei Parcului Domogled, care a încercat în mod repetat să ne blocheze demersurile. Înţeleg că sunt supăraţi că i-am dat în judecată şi că se simt frustraţi că au avizat un studiu de impact realizat în cinci zile de muncă pe teren, dar acesta nu este un argument să se opună ştiinţei adevărate. Noi le arătăm cum se face un studiu adevărat", ne-a declarat Gabriel Păun, iniţiatorul proiectului şi preşedinte al Agent Green.

Specialiştii reuniţi în Retezat, din rândurile cărora au făcut parte şi experţi în ornitologie (păsări), insecte şi floră, au încercat să evalueze o posibilă alternativă la DN 66A - un tunel care să evite Pasul Jiu - Cerna şi Stânca Roşie, salvând astfel peisajul forestier intact. Contrastudiul urmează să fie publicat într-un jurnal ştiinţific internaţional de calibru.

UN STUDIU DE IMPACT CONTROVERSAT
Ce contestă ecologiştii şi oamenii de ştiinţă la studiul de impact? Între altele, faptul că autorii acestui studiu au făcut confuzii grave între diferite specii de păsări şi nu au observat, la faţa locului, specii de păsări răpitoare precum acvila de munte, şoimul călător, bufniţele şi nici liliecii, explică militanţii pentru protecţia mediului. Potrivit studiului de impact, a fost găsit un singur loc pe unde ursul traversează traseul drumului, dar nici un râs şi nici un lup ori alte specii de mamifere mari. Nici broscuţele, şopârlele şi şerpii n-au fost atent monitorizate.

Ba unde mai pui că, potrivit studiului contestat de ecologişti, guguştiucul ar fi o pasăre migratoare, deşi el este considerat specie sedentară. Hotărâţi să le vină de hac pe măsură, apărătorii mediului, care îi suspectează pe beneficiarii drumului că studiul lor s-a limitat la "un picnic" pe bani publici în Pasul Jiu - Cerna, au început contrastudiul în luna ianuarie, când zăpada măsura doi metri şi venise gerul de sub -30°C. 

 

O VARIETATE DE MAMIFERE
"Cum am pornit de la Câmpuşel am întâlnit o turmă de nouă capre negre care aştepta primele raze ale soarelui pentru a se dezmorţi de gerul necruţător al nopţii. Până la sfârşitul zilei, am documentat 49 de puncte pe unde animale mari, au traversat ruta propusă a drumului. O haită de lupi a traversat drumul şi a făcut un popas puţin înainte de Pasul Jiu - Cerna. Aici lupii ne-au lăsat semne «de joacă» în zăpadă. Apoi au plecat în urmărirea unei căprioare, pentru a-şi asigura cina.

Pentru că am găsit urme de lupi şi la ieşirile noastre din martie, aprilie şi mai, am decis să amenajăm în apropiere «Calea lupilor», o potecă tematică ecoturistică, pentru a admira fauna sălbatică", ne povesteşte Anca Şerban, de la Agent Green.

Csaba Domokos, de la Grupul Milvus, specialist în mamifere, a găsit urme ale altor mamifere sălbatice active iarna: cerbul, căpriorul, mistreţul, jderul de copac, veveriţa, vulpea, pisica sălbatică, iepurele. "Mai spre primăvară am înregistrat şi prezenţa râsului, dar şi trezirea din somnul de iarnă a ursului care a traversat drumul în 11 locuri (studiul de impact arăta că ursul traversa acest drum într-un singur punct - n.r). Până astăzi am consemnat în total 109 puncte distincte pe unde mamiferele de dimensiuni mari şi mijlocii au traversat drumul, deci este o activitate intensă", a adăugat Domokos.

26 DE SPECII DE LILIECI
Folosind echipamente şi metode de ultimă ge-neraţie, Richard Hoffmann, specialist în chiroptere şi membru important al Asociaţiei pentru Protecţia Liliecilor, şi-a început observaţiile în nopţile de aprilie. "Eram convins că cei care au făcut studiul (de impact - n.r.) se înşală în legătură cu faptul că în zonă nu ar exista lilieci, pentru că s-au bazat pe faptul că nu ar fi peşteri. În realitate, există nenumărate grote şi peşteri, iar pentru informarea lor, liliecii se pot adăposti cu sutele chiar şi în scorburile copacilor.

După doar două sesiuni de observaţii, în aprilie-mai am descoperit de-a lungul drumului 26 dintre cele 31 de specii de lilieci care trăiesc în România şi care ar fi puternic afectate de construcţia drumului", spune, îngrijorat, expertul. Omul este atât de pasionat de ceea ce face şi dezminte legendele conform cărora liliecii s-ar putea încâlci în părul nostru. În fond, aceste animale sunt demne de invidiat: emit ultrasunete pentru a se orienta, a comunica şi a-şi căuta hrana (insectele).

BUHAIUL DE BALTĂ CU BURTA GALBENĂ, ÎN PERICOL
Doctorul Ionuţ Ghira, de la catedra de biologie a Universităţii din Cluj şi preşedintele Societăţii Române de Herpetologie, s-a ocupat de identificarea broscuţelor, şopârlelor şi a şerpilor (herpetofaună). O zi pe teren cu profesorul îţi lasă impresia că filmezi un documentar pentru Animal Planet. El se aruncă în apă, se afundă în noroi, se târeşte prin iarbă şi strigă cu o bucurie de copil atunci când capturează o specie rară pe care o eliberează apoi nevătămată.

Profesorul, fost custode al Parcului Naţional Retezat în anii '80, ştie unde să găsească aceste animale, cum să le deosebească şi cum să se ferească de cele veninoase sau otrăvitoare. "Săptămâna aceasta (săptămâna trecută - n.r.) am ieşit a doua oară pe teren la drum şi deja am identificat cu uşurinţă 34 de puncte unde patru specii de reptile şi şase de amfibieni se reproduc şi chiar habitează atât pe drum, cât şi în imediata vecinătate a acestuia. Sunt îngrijorat în mod special de soarta buhaiului de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), broască aflată în pericol de dispariţie şi protejată teoretic de legislaţia naţională şi europeană", spune profesorul.

El atrage atenţia asupra Tăului Răţii, o baltă unică din apropierea Pasului Jiu - Cerna şi a drumului, care ar putea fi compromisă atât de construcţia DN 66A, cât şi de recenta achiziţie a acestui loc, împreună cu alte 1.000 de hectare de pădure, de o companie austrică ce taie păduri în România.