Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce tot mai multe voci critică biocarburanţii tradiţionali, iar Uniunea Europeană este din ce în ce mai preocupată de impactul biocombustibililor convenţionali, o companie germană a reuşit să obţină motorină din cherestea şi alte materiale lemnoase.
În timp ce tot mai multe voci critică biocarburanţii tradiţionali, iar Uniunea Europeană este din ce în ce mai preocupată de impactul biocombustibililor convenţionali, o companie germană a reuşit să obţină motorină din cherestea şi alte materiale lemnoase.
Combustibilii biologici convenţionali obţinuţi din rapiţă sau porumb sînt problematici din punct de vedere ecologic şi ameninţă stocurile de alimente, scrie publicaţia germană Der Spiegel într-un material amplu despre posibilitatea de a obţine biocarburanţi din lemn şi alte biomase nealimentare.
Citește pe Antena3.ro
MOTORINĂ DIN LEMN. Într-un orăşel din estul Germaniei, la Freiberg, cancelarul Angela Merkel a participat săptămîna trecută la deschiderea unei rafinării care va produce 13.500 tone de motorină pe an. O cantitate mică faţă de consumul anual al germanilor – de 30 milioane de tone de motorină. Dar Choren Industries este singurul producător din lume de motorină obţinută din lemn!
Ideea este simplă – în loc de trestie de zahăr şi rapiţă, rafinăria procesează cherestea netratată, alte resturi de lemn sau chiar paie. Se obţin, în medie, 4.000 de litri de combustibil dintr-un hectar din aceste materiale, o cantitate de aproximativ trei ori mai mare decît cea produsă dintr-o suprafaţă echivalentă acoperită cu rapiţă, trestie sau porumb, după cum estimează Agenţia germană pentru Resurse Regenerabile (FNR). Un avantaj există totodată şi la metodele de producţie – noua generaţie de biocombustibili nu este de calitate inferioară. Nu conţine sulfuri şi nici nu afectează filtrele de particule sau motoarele, dar îndeplineşte standardele de emisii.
PRESIUNI EUROPENE. În ultimul timp a început să crească presiunea asupra Uniunii Europene în ceea ce priveşte biocarburanţii tradiţionali. Ei ajută ţările bogate să crească preţurile la produsele agricole, provocînd, în consecinţă, valuri de violenţă în ţările sărace sau în curs de dezvoltare. “Producţia masivă de biocarburanţi constituie în momentul de faţă o crimă împotriva umanităţii”, a declarat, de curînd, Jean Ziegler, raportor special al ONU pentru dreptul la alimentaţie. În Occident se vorbeşte deja despre eşecul – pentru unii previzibil – la care a ajuns această primă generaţie de biocombustibili. Recent, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a solicitat elaborarea unui amplu studiu cu privire la impactul biocarburanţilor, a căror utilizare este încurajată de UE, dar al cărui bilanţ ecologic şi agricol este pus în discuţie din ce în ce mai mult. Perspectiva ecologică, o prioritate pentru UE, se reflectă, în special, în obiectivele Uniunii în materie de reducere a emisiilor cu efect de seră, mai ales prin utilizarea în proporţie de 10% din biocarburanţi pentru transporturi. În plus, există o preocupare tot mai mare faţă de creşterea preţurilor la produsele alimentare şi a acţiunilor de protest faţă de foametea în ţările în curs de dezvoltare.
2020, AN DE REFERINŢĂ. “Obiectivul Uniunii Europene de a obţine, pînă în 2020, 10% din carburanţi din culturi alimentare şi biomasă nu trebuie să fie o prioritate absolută dacă preţul plătit pentru acest obiectiv este ca natura şi oamenii să sufere”, a declarat comisarul european pentru Mediu, Stavros Dimas, într-un interviu acordat publicaţiei germane Die Welt. Oficialul a sugerat că “producerea biocombustibililor nu trebuie să aibă drept consecinţă foametea în lume sau degradarea naturii. Trebuie să facem totul pentru ca nevoile crescute de materii prime agricole să nu conducă la defrişarea pădurilor tropicale, la transformarea fără limite a suprafeţelor agricole, la distrugerea biodiversităţii sau la creşterea preţului la alimente”.
SUA. Peste Ocean, nu există (încă) astfel de griji, americanii continuînd să-şi promoveze etanolul. Politica Administraţiei de la Washington intitulată “combustibilul libertăţii” a fost construită pe principiul evitării dependenţei faţă de importurile de petrol. Suprafeţe uriaşe de teren agricol au fost cultivate pentru obţinerea etanolului, statul Iowa deţinînd, incontestabil, primul loc. Deşi în SUA există la ora actuală 139 de rafinării (în funcţiune sau în construcţie) de etanol, acest combustibil nu a reuşit să capteze decît un mic procent din piaţa carburanţilor, comentează publicaţia germană Der Spiegel. Mai mult decît atît, etanolul a crescut preţurile la cereale, provocînd o reacţie negativă în lanţ în ţările dependente economic de Statele Unite, cum este cazul Mexicului.
ZĂPADA DISPARE ŞI DIN PIRINEI
Pînă la sfîrşitul secolului, staţiunile de iarnă din Pirinei vor fi închise, avertizează un studiu efectuat de un institut ecologic din Spania. Documentul arată că temperaturile din estul Spaniei şi sud-vestul Franţei ar putea creşte cu 2,8 pînă la 4 grade Celsius, dar zăpada va fi din ce în ce mai puţină pe crestele munţilor. Dacă în prezent pîrtiile de schi aflate la o altitudine de peste 2.000 de metri sînt acoperite cu omăt şase luni pe an, după 2070, zăpada în aceste zone nu va rezista mai mult de patru, cinci luni.
3.000 DE TONE DE GUNOI ÎNTR-O SINGURĂ ZI
Aproximativ 378.000 de ecologişti voluntari au scotocit 56.000 de kilometri de plajă în lumea întreagă, reuşind să adune, într-o singură zi, 3.000 de tone de gunoaie. Au fost strînse 7,2 milioane de gunoaie într-o singură zi în 76 de ţări, inclusiv SUA. Într-un raport apărut săptămîna trecută, Vikki Spruill, preşedintele Ocean Conservancy (organizaţia care a supervizat acţiunea la nivel mondial, desfăşurată în septembrie 2007), arată că acţiunea voluntarilor din lumea-ntreagă s-a vrut un semnal de alarmă privind nepăsarea oamenilor vizavi de natură.
BIG BROTHER PENTRU GUNOAIE
La Londra urmează să fie pus în funcţiune un sistem interesant şi totodată ameninţător la adresa şoferilor care aruncă pe geamul maşinii tot felul de resturi. Cu ajutorul camerelor de filmat sau al fotografiilor trimise de binevoitori, funcţionarii din consiliile locale vor putea să-i identifice pe şoferii ostili curăţeniei de pe străzi, informează presa britanică. În colimator vor fi însă luaţi şi ceilalţi ocupanţi ai autovehiculelor. Proiectul-pilot va fi implementat la vară, iar amenda pentru cei prinşi “cu mîţa-n sac” va fi de pînă la 80 de lire sterline.
PĂIANJENII, SURSĂ DE MERCUR
Cercetătorii americani au descoperit că cea mai mare cantitate de mercur descoperită în sîngele păsărilor cîntătoare care trăiesc în apropierea rîurilor provine de la păianjeni, informează publicaţia Newsweek. După o serie de experimente, s-a constatat că păsările cîntătoare – chiar şi cele care nu se hrănesc din rîuri – care trăiesc în zone udate de ape curgătoare sînt contaminate cu mercur. Treptat, s-a observat că această substanţă otrăvitoare provine de la păianjeni care se hrănesc cu insecte acvatice infectate deja cu mercur sau cu substanţe chimice din rîuri, aduse la suprafaţă în timpul inundaţiilor.
