x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pompei: un oraş uitat

1
Autor: Anca Aldea 02 Aug 2008 - 00:00
Ce n-a distrus Vezuviul în anul 79 d.Hr. a distrus civilizaţia noastră. Oraşul Pompei, unul dintre cele mai cunoscute si­turi arheolo­gice din întreaga lume, a ajuns vandalizat de hoţi, răvăşit de turişti şi abandonat de autorităţi.

Ce n-a distrus Vezuviul în anul 79 d.Hr. a distrus civilizaţia noastră. Timpul a stat în loc aproape 2.000 de ani. Oraşul Pompei, unul dintre cele mai cunoscute si­turi arheolo­gice din întreaga lume, a ajuns vandalizat de hoţi, răvăşit de turişti şi abandonat de autorităţi.


Erupţia vulcanului Vezuviu în urmă cu aproape 2.000 de ani a îngropat, sub un strat gros de cenuşă şi materiale ­toxice, oraşul Pompei. Secole de-a rîndul, trupurile neînsufleţite ale celor care şi-au pierdut viaţa atunci şi clădirile ciuntite de exploziile puternice şi repetate ale vulcanului au fost păstrate aproape intacte. În ultimul secol însă, oamenii parcă şi-au pierdut interesul pentru cel mai interesant sit arheologic din Italia şi chiar din lume.

 

Neglijenţă Vizitatorii care trec pragul oraşului ­dezgropat din cenuşă – în fiecare zi vin aici 2,5 milioane de turişti – privesc nepăsători la starea de degradare a ruinelor şi chiar ­participă la distrugeri (de exemplu, mii de maşini sînt parcate în zone interzise), ­responsabilii sitului arheologic ­neglijează locul din lipsa banilor, iar soarele şi ploaia îşi fac de cap printre rămăşiţele clădirilor de odinioară.

Totul se duce de rîpă, chiar dacă o decizie, de anul acesta, a statului italian a impus “stare de urgenţă” pentru salvarea acestor locuri (guvernul a alocat de urgenţă fonduri speciale şi a cerut în mod expres instaurarea unor măsuri de siguranţă pentru protejarea sitului). Singurii cărora le pasă – arheologii şi istoricii artei – au avertizat îndelung – fără nici un rezultat – asupra stării degradante a ruinelor: asupra faptului că ­frescele încep să dispară, că acoperişurile şubrede şi zidurile năruite nu pot supravieţui timpului.

 

Două secole de excavaţii Dintre cele 66 de hectare ale sitului, doar o treime a fost recuperată în adevăratul sens al cuvîntului. Restul de două treimi este în continuare acoperit cu materii vulcanice. De 250 de ani de cînd au început excavaţiile ­pentru scoaterea la lumină a oraşului de sub cenuşa solidificată, lucrările au înaintat greu, iar acum aproape că nimeni nu se mai ­preocupă de asta.

În anul 1748, Carlo di Borbone a început excavarea în Pompei. “Misiunea” avea să ajute la creşterea prestigiului noului Regat al celor două Sicilii. Lucrările nu au fost însă ­executate încontinuu şi nici conform unor ­planuri ­concrete – ruinele oraşului abia ­fuseseră descoperite şi atribuite Pompeiului.

În acea perioadă au fost scoase la suprafaţă templul lui Isis şi o porţiune din teatrul de ­odinioară. Tot în secolul al XVIII-lea, pe ­teritoriul în care odată se ridicase ­Herculaneum, au fost găsite mai multe obiecte de artă ale acelor vremuri, dar ­dezinteresul pentru aceste vestigii le-a făcut repede uitate.

Să nu uităm însă că cercetarea ­arheologică nu era încă o ştiinţă la începutul secolului al XVIII-lea, ci un instrument de colectare a obiectelor antice de

bogaţii vremii. Apoi să luăm în calcul şi ­faptul că, pe măsură ce excavaţiile ­continuau şi artefactele erau scoase la suprafaţă, erau din ce în ce mai dificil de ­conceput modalităţi de conservare pentru aceste obiecte. La mijlocul secolului al XVIII-lea, monarhul Carlo di Borbone, din Napoli, a înţeles importanţa acestor descoperiri, iar excavarea în Pompei a devenit repede o “afacere de stat”, în lucrări fiind implicaţi inginerii armatei regale. Monarhul a cerut chiar expertize ştiinţifice ale monumentelor descoperite treptat. La aproape 30 de ani de cînd francezii au cucerit Napoli în 1799, în situl Pompeiului au fost angajaţi, pentru excavaţii, 688 de civili şi 1.500 de soldaţi. În timpul ocupaţiei franceze, situl a primit mai multă atenţie, dar – din nou – s-a insistat doar asupra unor zone. Este vorba de Amfiteatru şi de Forum, de zona din jurul cimitirului de lîngă Porta Ercolano şi de teatrele din vecinătate.

Descoperirea Casei Faunului (cea mai mare clădire din Pompei, avînd 3.000 de metri pătraţi) – pe ai cărei pereţi a fost găsit un mozaic de dimensiuni impresionabile înfăţişîndu-l pe Alexandru cel Mare în timpul unui război (istoria asupra lui Darius, regele Persiei) – a fost folosită ca simbol a Unificării Italiei în 1861. (Casa Faunului a fost ridicată, în stilul aristocratic al domusului roman, la începutul secolului al II-lea î.Hr.)

 

Plan de lucru O dată cu numirea, în fruntea echipei de lucrători la sit, a lui Giuseppe Fiorelli, excavaţiile au început să fie sistematice. Orice descoperire era făcută publică şi expusă. În fiecare zi erau luate notiţe despre tot ceea ce se întîmpla pe şantier. Începînd din secolul al XX-lea, excavaţiile au fost ­orientate în estul sitului, acolo unde se aflau străzile principale ale oraşului. Între 1924 şi 1961, sub coordonarea lui Amedeo Maiuri, au fost scoase la suprafaţă o serie de clădiri Pompeiene, între care Casa Misterelor, ­centrul oraşului, Regio I şi II şi mormîntul de la Porta Nocera. În paralel, în regiunea pe care se afla Herculaneum au fost excavate numeroase opere de artă, între care statui din marmură şi bronz şi picturi.

În ultimii ani, nu s-a mai acordat ­importanţă foarte mare lucrărilor la sit. Nimeni să nu mai fie convins de bogăţia istorică a ruinelor oraşului-model al Imperiului Roman? Nimeni să nu mai fie interesat de Grădina fugarilor – locul în care Giuseppe Fiorelli, cel care a coordonat excavaţiile din Pompei în perioada 1860-1875, a introdus mulaje reprezentînd oamenii luaţi prin ­surprindere de lava vulcanică şi îngropaţi de vii în cenuşă în anul 79 d.Hr.? (Mulajele sînt atît de bine realizate, încît poţi vedea, cu claritate, expresia figurilor disperate sau cutele hainelor pe care le purtau în momentul morţii). Nimănui să nu-i mai pese de cei trei kilometri de ziduri care înconjurau oraşul încă din ­secolul al IV-lea î.Hr. (în timpul Imperiului Roman, zidurile nu mai serveau la apărare în faţa cotropitorilor. Ele au fost parţial dărîmate pentru a construi, în locul lor, locuinţe noi sau băi publice)? Sau de cimitirul de la Porta Ercolano (poarta care deschidea calea ­Pompeienilor către oraşul vecin, ­Herculaneum), un loc de veci unde cenuşa morţilor erau aranjată, în urne, pe pereţii mormintelor (iar sub fiecare urnă era trasată linia corpului celui dispărut)? Sau de Casa ­Mistreţului Sălbatic, a cărei construcţie a fost terminată chiar înaintea eruperii din anul 79, decorată cu picturi reprezentînd scene de vînătoare şi cu cerul înstelat? Sau de ­amintirile celebrelor Lupa (prostituate, în limba latină), ale căror bordeluri din Pompei deveniseră celebre cu mult timp înaintea erupţiei vulcanice? (Lupanarele erau, de cele mai multe ori, camere special amenajate sau în încăperi ascunse la etajul vreunui magazin. Pereţii acestor odăi erau decoraţi cu desene reprezentînd jocuri erotice. Prostituate ajungeau doar sclavele originare, de regulă, din Grecia sau Orient. Cîştigurile acestor femei intrau mereu în buzunarele patronului bordelului. O singură clădire-lupanar a fost identificată pînă în prezent, aceasta datînd din anul 79 d.Hr. Într-una din camere a fost găsită o monedă bătută în anul 72 d.Hr.)

 

Vezuviul anului 79 Anul 79 d.Hr. Luna august. Ziua 24. În apropiere de Napoli, în regiunea ­Campania a Italiei de astăzi, vulcanul Vezuviu a distrus şi acoperit, cu un strat gros de cenuşă şi piroclastite (roci formate în timpul erupţiilor vulcanice), oraşele ­Pompei şi Herculaneum, situate chiar la poalele muntelui cu fălci de foc.

Timp de două zile, vulcanul a aruncat cu flăcări şi cenuşă în toată regiunea Golfului Napoli, cu precădere însă în cele două oraşe prospere ale Imperiului Roman timpuriu. Mii de oameni panicaţi au sfîrşit în cele mai groaznice chinuri. Arşi de vii şi acoperiţi de dărîmături. Vezuviul a desconsiderat atunci rasa umană şi a lovit fără milă negustori, ­fermieri, femei, copii, bătrîni. A ras totul în cale – livezile cu pomi fructiferi, viţele-de-vie de pe coline, staulele cu animale, reşedinţele opulente ale înavuţiţilor romani, băile publice. Cei 2.000 de locuitori care mai rămăseseră în Pompei (18.000 de oameni reuşiseră să fugă de la primele semne ale neliniştitului ­vulcan – cu cîteva zile înainte de erupţie, pămîntul se zguduise de mai multe ori) şi aproximativ 5.000 de suflete din “staţiunea” Herculaneum, preferată pentru odihna oaselor “obosite” ale bogaţilor vremii, au pierit atunci. Timp de două zile, ciuperca de cenuşă “scuipată” de Vezuviu i-a nimicit pe păcătoşi. Au avut loc mai multe “reprize” – în seara zilei de 24 august, un nor de cenuşă, gaze fierbinţi şi resturi vulcanice, de aproximativ şase kilometri cubi, au inundat văzduhul. O oră mai tîrziu, a avut loc o a doua explozie, care a aruncat deaspura Pompeiului tăciuni aprinşi şi roci, acoperind oraşul. Disperaţi, oamenii au încercat să se ascundă în case, în beciuri, sub orice acoperiş. Pînă în zorii zilei de 25 august Vezuviul a stat liniştit. Parcă pregătea ceva şi mai puternic, şi mai devastator. Cînd Soarele se pregătea să mijească, după o explozie violentă de gaze toxice, vulcanul a erupt de patru ori, devastînd oraşul. Mulţi oameni au fost luaţi prin surprindere, au încercat în van să se apere de furia Vezuviului. În numai trei ore, toate oraşele din Golful Napoli au căzut victimele nenorocirii, iar Pompei şi locuitorii lui au fost acoperiţi cu cenuşă fină. Două zile mai tîrziu, cînd vulcanul s-a potolit, întreaga zonă arăta sinistru: o pătură albă acoperea totul în jurul, rîul Sarno încerca din răsputeri să-şi facă loc printre rocile vulcanice, iar coasta năvălise în mare. Întregul Pompei – oraşul înfloritor de ­odinioară – dispăruse.

Potrivit istoricilor, Herculaneum se afla la doar un pas de a scăpa de “invazia” de foc. Oraşul căzuse sub incidenţa unui vînt venit dinspre vest. Adierile au reuşit să schimbe traiectoria cenuşei. A doua zi însă şi-a făcut apariţia un şuvoi puternic de noroi vulcanic amestecat cu piatră. S-a dovedit mortal. În acea zi de 25 august anul 79 d.Hr. aproximativ 2.000 de locuitori ai Pompeiului – oameni care nu reuşiseră să fugă din calea furiei vezuviene – au fost ucişi de un nor de substanţe toxice, sufocante. Trupurile neînsufleţite din beciurile caselor au fost ulterior acoperite de un munte de rocă şi cenuşă, care s-au năpustit zgomotos asupra clădirilor, dărîmîndu-le.

 

Sfîrşit Senatorul şi scriitorul roman Plinius cel Tînăr, care şi-a pierdut unchiul – celebrul Plinius cel Bătrîn (autorul, între altele, al lucrării Naturalis Histoia, o enciclopedie de 37 de volume cu informaţii din astronomie, antropologie, istorie, zoologie, medicină, artă etc.) – în erupţia vulcanului, scria: “Un nor negru teribil, împrăştiat de explozii perfide de foc şi fulgere de foc; era ca trăsnetul, dar mult mai extins. (...) Puţin timp după aceea, norul s-a apropiat de pămînt şi a acoperit marea. (...) Apoi mama a început să me implore (...) să încerc să-mi găsesc scăparea. (...) Cenuşa cădea deja, dar nu în straturi subţiri... Cînd noaptea a venit, a fost ca şi cînd Luna şi cerul dispăruseră, orice lumină dispăruse. Puteai auzi bocetele femeilor, ţipetele copiilor, strigătele bărbaţilor; oamenii se strigau unii pe alţii, unii îşi chemau părinţii, alţii copiii, alţii soţii, încercînd să se recunoască între ei după voce. Unii îşi plîngeau soarta, alţii plîngeau soarta celor iubiţi. Alţii, nerăpuşi de teama de moarte, se rugau să piară. (...) S-a ­luminat un pic; ni se părea că nu era semn de lumina zilei, ci de un foc care urma să vină. Dar focul s-a oprit; întunericul s-a reîntors, a revenit cenuşa groasă şi grea. Am scăpat în mod repetat de aceste lucruri; altfel am fi fost îngropaţi şi zdrobiţi de ­greutate. (...) În final, ceaţa s-a subţiat şi s-a disipat într-un fel de fum sau pîclă; Soarele a strălucit în cele din urmă, chiar dacă slab, ca şi cînd ar fi fost eclipsă. Ochii noştri, care tremurau încă, au găsit totul schimbat, îngropat de o pătură groasă de cenuşă, ca şi cînd ar fi nins. (...) Frica s-a răspîndit, în timp ce ­trepidaţiile pămîntului continuau, şi mulţi, care-şi ieşiseră din minţi, îşi ­ridiculizau suferinţele... Dar noi, chiar dacă am scăpat de unele pericole şi ­aşteptam altele, noi nu ne-am gîndit să plecăm pînă cînd nu aveam să aflăm veşti de la unchiul meu”. Plinius cel Bătrîn şi-a pierdut viaţa în acele zile, în ­Stabiae, oraş situat la circa şase kilometri nord de Pompei. Reuşise însă să dea ordin ca flota sa de vapoare să fie folosită pentru operaţiuni de salvare a populaţiei sinistrate. Corpul neînsufleţit al lui Plinius cel Bătrîn a fost găsit la două zile de la catastrofă pe plaja oraşului. A murit asfixiat.

 

Oameni de cenuşă Dezlănţuirea Vezuviului a transformat 2.000 de bărbaţi, femei şi copii în trupuri carbonizate, dar perfect conservate pînă astăzi datorită cenuşei solidificate. După ce au murit asfixiate, corpurile s-au descompus, iar spaţiul din interiorul “coconilor” a fost umplut, secole mai tîrziu, cu ghips. Mulajele astfel create reproduc, în cele mai mici detalii, ridurile de pe pielea oamenilor, cutele hainelor şi mimica feţelor.

Mai multe amanunte pe www.3dots.ro

Citeşte mai multe despre:   anul,   două,   cenusa,   pompei,   zoom plus

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cum să-ți protejezi telefonul mobil de hackeri

Cum să-ți protejezi telefonul mobil de hackeri
Există o mulțime de situații mai puțin plăcute care pot implica telefonul tău mobil, pierderea lui și accesul persoanelor neautorizate fiind printre cele mai comune. Dacă un telefon pierdut poate fi localizat...

Criterii pentru alegerea unui mouse potrivit pentru jocuri

Criterii pentru alegerea unui mouse potrivit pentru jocuri
Experiența de gaming poate atinge un nivel maxim de adrenalină doar dacă mouse-ul este unul de ultimă generație, adecvat pentru această activitate. Orice mouse poate fi utilizat, iar jocul o să funcționeze,...

Jocul FIFA ar putea să îşi schimbe numele după mai bine de 30 de ani

Jocul FIFA ar putea să îşi schimbe numele după mai bine de 30 de ani
Pentru milioane de fani ai fotbalului, „FIFA” însemnă nu organismul internaţional de conducere al sportului, ci jocul lor video preferat. Conexiunea a fost creată în urmă cu 30 de ani, când Electronic Arts, di...

Angajații folosesc circa 100 de parole pentru dispozitivele tehnologice. Peste 57% le scriu pe bilețele

Angajații folosesc circa 100 de parole pentru dispozitivele tehnologice. Peste 57% le scriu pe bilețele
Numărul de parole utilizate de o persoană a crescut cu 25% în timpul pandemiei de COVID-19, ajungând la circa 100. Totodată, 57% dintre angajații din SUA le notează pe bilețele de tip post-it, arată o analiză...

Aplicația de verificare a certificatelor digitale pentru COVID-19 este disponibilă și pe iPhone

Aplicația de verificare a certificatelor digitale pentru COVID-19 este disponibilă și pe iPhone
Aplicația de verificare a certificatelor digitale, Check DCC, este disponibilă și pe telefoane cu sistem iOS, transmite Serviciul de Telecomunicații Speciale. Astfel, cei care folosesc iPhone sau iPad pot...

Concluzii SURPRINZĂTOARE asupra originilor pandemiei. Cine este de fapt "pacientul zero"

Concluzii SURPRINZĂTOARE asupra originilor pandemiei. Cine este de fapt "pacientul zero"
Ultimele date arată că "pacientul zero" al pandemiei de COVID-19 este o altă persoană decât cea anunțată inițial. Acesta ar fi o vânzătoare de fructe de mare din piața orașului Wuhan și nu un contabil...

Joburi în IT cu salarii de până la 4.000 de euro. Ce candidați se caută

Joburi în IT cu salarii de până la 4.000 de euro. Ce candidați se caută
Salariile în IT au înregistrat o creștere de peste 13%. Angajatorii își rafinează criteriile de selecție, pe măsură ce oferta salarială crește, și caută abilități de comunicare, gestionarea bună a...

Internetul global, afectat de o pană majoră

Internetul global, afectat de o pană majoră
O problemă de rețea cu Google Cloud a dus la căderea mai multor site-uri web. Printre acestea se numără Spotify, Snapchat, Discord, Etsy, Home Depot și multe altele. Problemele au început marți, după ora 12:00...

A fost descoperită o nouă specie de dinozaur

A fost descoperită o nouă specie de dinozaur
O specie de dinozaur a fost descoperită la zeci de ani după ce oasele sale au fost dezgropate, potrivit unui nou studiu. Oamenii de ştiinţă au numit reptila antică Brighstoneus simmondsi și cred că provine din pe...

Nvidia atinge o capitalizare de peste 760 mld. dolari, a opta la nivel mondial

Nvidia atinge o capitalizare de peste 760 mld. dolari, a opta la nivel mondial
Acţiunile producătorului de plăci video şi semiconductori Nvidia (simbol bursier NVDA) au crescut cu 15% în ultimele cinci şedinţe de tranzacţionare, compania având în prezent o capitalizare de 766 mld. dolari...

Netflix face următorul pas și lansează primele jocuri pe Android

Netflix face următorul pas și lansează primele jocuri pe Android
Netflix face următorul pas: lansează primele jocuri pe Android. Compania promite dezvoltarea unei biblioteci complexe de gaming pentru abonaţi. Netflix lansează primele sale jocuri la nivel mondial, încercând...

Amazon cere permisiunea de a lansa încă 4.538 de sateliți

Amazon cere permisiunea de a lansa încă 4.538 de sateliți
Compania Kuiper Systems LLC, deținută de Amazon a cerut autorităților de reglementare din SUA permisiunea de a lansa încă 4.538 de sateliți care i-ar consolida prezența în spațiu, în încercarea de a concura...

Criza de semiconductori lovește în Crăciun

Criza de semiconductori lovește în Crăciun
Criza de semiconductori poate aduce dezamăgire de Crăciun. Şeful unuia dintre cei mai importanţi designeri de cipuri din lume sfătuieşte cumpărătorii să se grăbească. Criza de semiconductori ar putea...

Schimbări IMPORTANTE la Apple. Gigantul american reduce producția din cauza crizei semiconductorilor

Schimbări IMPORTANTE la Apple. Gigantul american reduce producția din cauza crizei semiconductorilor
Gigantul american Apple va reduce producția de tablete iPad în favoarea telefoanelor iPhone 13, în condițiile crizei de semiconductori, scrie site-ul japonez Nikke. Producția de tablete a fost redusă cu 50% în...

Creșterea de două cifre a pieței de smartphone-uri din primele trimestre a luat sfârșit în T3

Creșterea de două cifre a pieței de smartphone-uri din primele trimestre a luat sfârșit în T3
Creșterea de două cifre a pieței de smartphone-uri din primele trimestre ale anului 2021 a luat sfârșit în al treilea trimestru al anului 2021, în condițiile în care livrările la nivel mondial au scăzut cu...
Serviciul de email marketing furnizat de