Romănia a ieşit în lume

Exponate celebre încîntă privirile tuturor celor care trec astăzi pragul Muzeului de Istorie din localitatea elveţiană Olten. Aranjaţi în cuşti de sticlă, zeii şi zeiţele de Cucuteni, Gînditorul de la Hamangia şi zeii de la Parţa aşteaptă zi de zi ca cineva să îi admire şi să-i dezmierde.

Exponate celebre încîntă privirile tuturor celor care trec astăzi pragul Muzeului de Istorie din localitatea elveţiană Olten. Aranjaţi în cuşti de sticlă, zeii şi zeiţele de Cucuteni, Gînditorul de la Hamangia şi zeii de la Parţa aşteaptă zi de zi ca cineva să îi admire şi să-i dezmierde. Neoliticul românesc a deschis porţile lumii. Şi-a luat inima în dinţi şi s-a dus în Elveţia pentru a se face cunoscut. Trei milenii de istorie autohtonă s-au îngrămădit într-un spaţiu generos, făcînd astfel dovada celei mai mari expoziţii a României în afara graniţelor sale.

Nume deja celebre în anumite cercuri au făcut posibilă organizarea grandioasei expoziţii în Elveţia. Este vorba de arheologul vizionar Marian Neagu, de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi, şi de specialistul în preistorie Dragomir Popovici, cel care conduce secţia Arheologie la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Cu ajutorul celor doi, dar şi al autorităţilor elveţiene şi al unor instituţii româneşti, turistul european are acum ocazia să descopere treptele de civilizaţie ale popoarelor care au trăit pe pămîntul nord-dunărean. România a fost scoasă în lume cu un mesaj: istoria unui popor merită să fie cunoscută de oricare cetăţean al lumii. Măcar o poveste în imagini, dacă cititul a devenit un lux. Căci în cunoaştere stă evoluţia omului. Mai ales a omului global.

Nici Gumelniţa, nici Cucutenii nu se întîlnesc nicăieri în Europa. Asta nu înseamnă că, dacă nu te-ai născut în România, nu merită să afli despre existenţa şi importanţa lor. Sau despre culturile Starcevo-Criş, Vinca, Vădastra, Hamangia, Petreşti, Boian, Pre-Cucuteni, Tiszpolgar, Bodrogkeresztur, Horodiştea-Ierbiceni. O mie o sută douăsprezece piese.

Mulţi ştiu, puţini cunosc, scrie, printre rînduri, autorul articolului "«Invazie» neolitică în Elveţia". Puţini cunosc faptul că "idolul de la Moigrad", un obiect din aur, cu o valoare inestimabilă, a fost mutat o perioadă de la Muzeul Naţional de Istorie a României. Se află în cantonul Soleure, între patru pereţi din sticlă blindată. Şi Marea Zeiţă de la Olteniţa, turnată în primul aur folosit de om, s-a mutat pentru o vreme în Occident.