Salamandre cu trecut misterios

Oamenii de ştiinţă canadieni au făcut public studiul asupra unei fosile aparţinînd unui animal preistoric care, conform specialiştilor, pare a fi strămoşul comun al broaştelor şi salamandrelor, relatează Reuters preluată de Yahoo News. Fosila, avînd aproximativ 290 de milioane de ani vechime, prezintă trăsături specifice atît broaştelor, cît şi salamandrelor din zilele noastre şi, conform spuselor cercetătorilor, va pune capăt unei dezbateri ştiinţifice privind originea şi transformarea amfibienilor pînă la forma cunoscută astăzi.

Oamenii de ştiinţă canadieni au făcut public studiul asupra unei fosile aparţinînd unui animal preistoric care, conform specialiştilor, pare a fi strămoşul comun al broaştelor şi salamandrelor, relatează Reuters preluată de Yahoo News. Fosila, avînd aproximativ 290 de milioane de ani vechime, prezintă trăsături specifice atît broaştelor, cît şi salamandrelor din zilele noastre şi, conform spuselor cercetătorilor, va pune capăt unei dezbateri ştiinţifice privind originea şi transformarea amfibienilor pînă la forma cunoscută astăzi. "Este veriga care lipseşte din ciclul evoluţiei de unde se termină forma dispărută (n.r. – a speciei) pînă unde ia naştere forma modernă", a spus cercetătorul şef Jason Anderson, de la Universitatea din Calgary, Canada.  Structura corpului fosilei, denumită Gerobatrachus hottoni, prezintă trăsături specifice ambelor specii de amfibieni: capul asemănător broaştelor, oasele gleznei la fel cu cele întîlnite doar la salamandre şi coloana vertebrală care seamănă cu o combinaţie a celor două animale din zilele noastre. Fosila a fost descoperită acum mai bine de zece ani şi poartă numele celui care a găsit-o, cercetătorul Nicholas Hotton de la Institutul Smithsonian din SUA.

Sauropozi în Golful persic

Paleontologii olandezi au descoperit primele amprente fosilizate (foto stânga) ale unei turme de 11 sauropozi în Peninsula Arabă. Urmele, descoperite în Yemen, datează de acum 150 de milioane de ani, au lungimea cuprinsă între 43 şi 70 de centimetri. "Pînă acum 10 ani nu se cunoşteau nici măcăr oase (n.r. – ale sauropozilor) în Golful Persic, dar acum avem măcar amprente", a spus paleontologul Anne Shulp de la Universitatea din Maastricht, Olanda.

Nanotehnologie la plante

O echipă de cercetători de la Universitatea din Tennessee, SUA, a descoperit că iedera utilizează nanotehnologie pentru a se căţăra, relatează NewScientist. Echipa a efectuat prima microanaliză a acestei plante, descoperind că iedera prezintă radicule care secretă o substanţă gălbuie ce are în compoziţie aproape 70 de globule nanometrice care se lipesc în momentul căţărării. Nanoparticulele conţin 19 componente primare, majoritatea molecule polare unite prin legături de hidrogen.

Organisme vii în pietre

Oamenii de ştiinţă englezi au descoperit o serie de organisme unicelulare care trăiesc la peste 1,5 kilometri adîncime sub nivelul fundului oceanic, informează Guardian. Creaturile, denumite archaea, se aflau în pietre scoase la suprafaţă de către o navă de pe coasta Newfoundlandului, Canada, care extrăgea sedimente de pe fundul oceanului, aflate la 4,5 km adîncime. În urma studiului, cercetătorii au observat că aceşti microbi pot supravieţui în condiţii de presiune ridicată şi temperaturi de pînă la 100°C, trăind într-un ecosistem care nu are lumină solară şi hrănin-
du-se, probabil, cu petrol.   

Specie readusă la viaţă

Cercetătorii australieni au încearcat pentru prima dată recrearea genelor unui animal dispărut acum 70 de ani, scrie The Independent. Cercetătorii au introdus material genetic provenind de la un tigru tasmanian în celule embrionare de şoarece, demonstrînd astfel că ADN-ul unui animal dispărut poate fi "reînviat". Deşi unii specialişti sînt sceptici în ceea ce priveşte buna conservare a mostrelor de ADN ale marsupialului australian, o serie de cercetători sugerează trecerea la următorul pas – clonarea.

Rechini în pericol de dispariţie

Specialiştii de la World Conservation Union au anunţat că 11 specii de rechin se află pe lista speciilor pe cale de dispariţie şi alte cinci prezintă semne de scădere a numărului de exemplare, scrie BBC. Conform părerii cercetătorilor, rechinii sînt afectaţi în special de pescuitul excersiv, deoarece se reproduc mult mai rar. Oamenii de ştiinţă cer atît impunerea unor reguli pe plan global privind limitele pescuitului acestor peşti, cît şi luarea măsurilor privind prinderea involuntară în plasele pescarilor.