Şi corporatiştii bârfesc

Angajatii care lucreaza in companii mari trimit si primesc zilnic barfe electronice legate de unul sau mai multi colegi. Profesorul Eric Gilbert, de la Institutul de Tehnologie din Georgia, SUA, a descoperit ca, in medie, un angajat dintr-o corporatie trimite 112 de e-mail-uri intr-o zi. Cel putin unul din sapte mesaje electronice este plin de informatii rautacioase, se arata intr-un studiu realizat de institutul sus-amintit, prezentat la cea de-a sasea Conferinta Internationala de Social Media (desfasurata la Dublin, in Irlanda). Profesorul a folosit, drept studiu de caz, sute de mii de e-mail-uri care au circulat intre angajatii grupului energetic Enron pana in decembrie 2001, cand compania si-a declarat falimentul.

Eric Gilbert, expert in social media, spune ca barfa a capatat noi conotatii: "Cei mai multi oameni o asociaza cu o interpretare negativa. De fapt, ea a devenit o forma importanta de comunicare. Chiar si informatiile aparent neimportante sunt luate in serios. Daca primesti mai multe e-mail-uri cu mesajul «Eric a spus ca va intarzia la intalnire», vei ajunge sa generalizezi si sa crezi ca, de regula, Eric e certat cu punctualitatea".

Studiul citat de publicatia online Newswire.com a scos la iveala faptul ca atitudinea negativa prevaleaza celei pozitive din e-mail-urile de socializare care circula in interiorul unei corporatii. "In literatura de specialitate, antropologii si sociologii spun ca barfa are patru scopuri principale: de informare, de divertisment, de intimidare si de influenta; iar noi am dovedit aceste lucruri. In comunicarea electronica a angajatilor de la Enron, unul dintre cele mai mari holdinguri din lume, barfa si-a jucat rolul extrem de bine, imprastiind atat informatii personale, cat si profesionale despre angajati, au declarat cercetatorii care au realizat acest studiu.

Intre altele, ei au descoperit ca e-mail-urile compromitatoare se raspandeau ca vantul si ca gandul in toate straturile ierarhice. Directorii generali se barfeau intre ei, vicepresedintii cunosteau secretele directorasilor si viceversa, iar multe dintre informatii ajungeau, la randul lor, la urechilor angajatilor fara functii importante.