x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Şopărlă din pacific născută la Paris

Şopărlă din pacific născută la Paris

15 Noi 2008   •   00:00

Oamenii de ştiinţă francezi "au clocit" o specie nouă de şopârlă originară de pe o insulă din Oceanul Pacific, informează Associated Press, preluată de Yahoo News. Reptila, descoperită în 2006, dar clasificată abia în urmă cu o săptămână, a ieşit, spre surpriza cercetătorilor, dintr-un ou luat din cuib şi transportat până la Paris într-o cutie de pastile umplută cu şerveţele umede.



 Reprezentanţii Muzeului Natural de Istorie Naturală din Franţa au declarat că este pentru prima dată când o nouă specie este catalogată având la bază studiul unui singur individ crescut din ou. Oamenii de ştiinţă au observat prima dată specia în timp ce studiau ecosistemele din pădurile de pe coasta de vest a Insulei Espiritu Santo, una dintre cele mai mari insule ale Arhipelagului Vanuatu, formaţiune aflată la est de Australia. Potrivit cercetătorilor, primul exemplar a fost văzut abia după ce a fost strivit, accidental, de unul dintre căţărătorii care studiau flora şi fauna aflate la înălţime, în copaci. "Mi-am spus: «Această specie arată ciudat», dar nu am putut să spun imediat că este vorba despre o nouă specie, deoarece era masacrat", a spus Ivan Ineich, specialist în reptile în cadrul muzeului francez. În urma căutărilor în aceeaşi zonă, oamenii de ştiinţă au descoperit un cuib unde o femelă din această specie depusese nouă ouă minuscule. Acestea au fost împachetate în şerveţele umede, transportate în Franţa şi oferite unui pasionat crescător de reptile. Opt dintre cei nouă pui ieşiţi din găoace au murit în urma unei pene de curent ce a generat schimbarea de temperatură din terariu. Cel de-al nouălea a primit denumirea de Lepidodacylus buleli, reptila fiind declarată endemică Arhipelagului Vanuatu. Pe lângă aceasta, 21% din speciile deja cunoscute în această zonă nu se mai regăsesc nicăieri în lume.



CARACATIŢE DE ANTARCTICA
În urmă cu 30 de milioane de ani, apele Antarcticii erau populate de caracatiţe, informează AFP, preluată de Mediafax. Oamenii de ştiinţă au anunţat, în prezentarea celui de-al patrulea raport al recensământului vieţii marine (Census of Marine Life), descoperirea dovezilor de natură moleculară ce atestă perpetuarea speciilor caracatiţelor de mare adâncime dintr-un strămoş din Oceanul Antarctic. Potrivit cercetătorilor, speciile de caracatiţă s-au diversificat şi au migrat în alte bazine oceanice în urma scăderii mari a temperaturii din zona Polului Sud.

MONSANTO, DESFIINŢATĂ LA VIENA
Un studiu prezentat marţi în cadrul unui seminar ştiinţific desfăşurat la Viena arată că organismele modificate genetic (OMG) pot afecta capacitatea de reproducere. Potrivit presei europene, experţii care au realizat studiul au declarat, la unison, că este necesară retragerea produselor cu OMG de pe piaţă. Acest raport, sponsorizat de Ministerul austriac pentru Agricultură şi Sănătate, este printre puţinele cercetări efectuate pe termen lung pe tema OMG. Potrivit Mediafax, în urma testelor pe termen lung (20 de săptămâni), cercetătorii au descoperit că fertilitatea şoarecilor de laborator hrăniţi cu hrană ce conţinea în proporţie de 30% diferite tipuri de porumb modificat genetic de compania americană Monsanto (NK 603 x MON 810, rezistente împreună la ierbicide şi dăunători, n.r.) a fost serios afectată, înregistrându-se o scădere a numărului puilor şi a greutăţii lor, la nivelul celei de a treia şi a patra generaţii, comparativ cu grupul de referinţă. Această scădere este semnificativă din punct de vedere statistic, au spus autorii studiului, citaţi de Mediafax. "Se pare că alimentele cu OMG acţionează ca un agent de control la nivelul natalităţii, generând infertilitate. Jucând la ruleta genetică recoltele noastre este ca şi cum am juca la ruleta rusească soarta consumatorilor şi sănătatea publică", a declarat medicul Jan van Aken, expert Greenpeace International pe probleme de OMG. Profesor-doctorul Jurgen Zentek, de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena, a fost coordonatorul studiului.

×
Subiecte în articol: natura