Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Criticate sau salutate, sacrificiile în numele ştiinţei au existat şi vor exista mereu. Cercetători din variate domenii s-au folosit de animale pentru a-şi demonstra teoriile. Poate că nu au apărut pe Terra o dată cu noi - cel puţin nu în forma în care îi ştim astăzi -, dar câinii pot fi consideraţi eroii noştri din multe puncte de vedere, scrie publicaţia online Scientific American.
PRIMUL CÂINE AL LUMII
Paleontologii au descoperit, în grotele Goyet din Belgia, craniul strămoşului câinelui de astăzi. Fosila a fost scoasă la suprafaţă în anii 1860, dar abia după 15 decenii a fost atribuită unei specii, cu ajutorul datării cu radiocarbon. Specialiştii au observat că acest câine a trăit pe Terra în paleolitic, în urmă cu aproximativ 31.700 de ani.
SCHINGIUŢI ÎN NUMELE PROGRESULUI
Raportându-ne la standardele actuale, experimentele realizate de Ivan Pavlov pe câini sunt echivalente cu cele ale doctorului Jack Kevorkian, care şi-a eutanasiat 133 de pacienţi aflaţi în faza terminală a diferitelor boli, deoarece considera că moartea nu este o crimă. În 1904, medicul, fiziologul şi psihologul rus a câştigat Premiul Nobel pentru Medicină pentru cercetări referitoare la sistemul digestiv - o parte din experimentele sale constau în introducerea în stomacul câinilor a unor tuburi pentru a observa secreţiile gastrice ale patrupedelor. Descoperirea lui Pavlov a deschis larg porţile ştiinţei cognitive şi a oferit cercetătorilor o mai bună înţelegere a felului în care animalele pot învăţa din experienţele anterioare.
PRIMA CLONĂ CANINĂ
Considerat cea mai uluitoare invenţie a anului 2005, potrivit revistei americane Time, Snuppy a fost primul câine care a revoluţionat genetica. Creat la nouă ani după „surata" lui într'ale clonării, oiţa Dolly, ogarul afgan Snuppy a văzut lumina zilei la Universitatea Naţională din Seul. Ulterior, două femele clonate de ogar afgan au fost înseminate cu sperma lui Snuppy, dând naştere, în 2008, la zece pui. Aceasta a fost prima încrucişare între două clone canine.
EXPERIMENTE GENETICE
În 2006, biologul american Craig Venter a anunţat crearea primului cromozom artificial al unui câine domestic. Experimentele lui Venter - de scanare a genomului canin aparţinând pudelului său Shadow - au contribuit la o mai bună cunoaştere a bolilor şi comportamentelor genetice umane şi canine (câinii suferă de aproximativ 350 de boli genetice, întocmai ca şi oamenii). Shadow a murit în 2008, la vârsta de 14 ani.
TASHA, MAREA CÂŞTIGĂTOARE
În primii ani ai acestui mileniu, cercetătorii americani au căutat câinele căruia să i se realizeze secvenţierea genomului. În preselecţie s-au înscris 120 de exemplare din 60 de rase. A câştigat detaşat boxeriţa Tasha, căreia i-au fost identificate toate genele ADN-ului în ordine.
INSULINĂ PENTRU MARJORIE
În 1921, medicul Fred Banting şi fiziologul Charles Best au petrecut luni întregi în laboratorul Universităţii din Toronto pentru a căuta un extract pancreatic antidiabetic.
Cercetări în domeniu se aflau în derulare şi în ţara noastră, unde fiziologul şi medicul Nicolae Paulescu a brevetat, în 1922, „hormonul antidiabetic eliberat de pancreas" (termenul iniţial al „insulinei"). Experimentele canadienilor erau simple, dar înspăimântătoare: ei înlăturau glanda pancreatică din câini, producându-le simptomele diabetului, şi apoi le injectau insulina izolată din aceiaşi cobai. Unul dintre exemplarele canine s-a numit Marjorie - a fost singurul animal care a avut cele mai bune reacţii la tratamentului lui Banting.
POLLY, PRIETENA LUI DARWIN
Părintele Teoriei evoluţioniste, Charles Darwin, era nu numai un iubitor de câini, dar şi un atent observator al lor. Se simţea cel mai legat de Polly, o căţeluşă albă cu ochi vioi, din rasa fox terrier cu păr sârmos. Cercetătorul a făcut-o celebră în cartea „Expresia emoţiilor la om şi animale", în care autorul a arătat că există numeroase asemănări între oameni şi câini.
DETECTORI DE CANCER
În 1989, doi dermatologi britanici au publicat, într-o revistă de specialitate, o lucrare în care arătau că orice câine poate „mirosi" cancerul de piele (melanomul). Ei au prezentat cazul unei femele născute dintr-un border collie şi un doberman, care adulmeca, în mod obsesiv, minute în şir pe zi, o anumită aluniţă de pe piciorul stăpânului său. După câteva luni, omul a ajuns la spital pentru că „cel mai bun prieten" al lui l-a muşcat zdravăn. La medic, omul a aflat că aluniţa era un melanom malign aflat încă în stadiu de tratare.
PRIMUL CÂINE ÎN SPAŢIU
Pe la mijlocul secolului trecut, în programul spaţial sovietic a fost introdusă o căţeluşă maidaneză, găsită pe străzile Moscovei. La 3 noiembrie 1957, capsula care o transporta pe Laika a pornit într-o misiune fără întoarcere pe orbită, la bordul navetei Sputnik2. A fost primul animal lansat în spaţiu şi prima fiinţă decedată în afara Terrei. Laika a murit de frig şi de stres la patru zile după lansare.
LABRADORI, PE URMELE FOCILOR
Biologul marin Kelly Brendan de la Centrul internaţional de cercetări arctice din cadrul Universităţii din Alaska şi-a învăţat câinii din rasa Labrador să adulmece copcile făcute în stratul gros de gheaţă de focile inelate. Brendan studiază de ani buni aceste mamifere subacvatice, însă recunoaşte că fără ajutorul celor 13 câini nu ar fi reuşit să-şi ducă la bun sfârşit experimentele.
Citește pe Antena3.ro
