Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comunitatea oamenilor de ştiinţă din estul Europei încearcă în continuare să-şi revină după schimbările petrecute în urmă cu 20 de ani, scrie revista Science într-un articol legat de evoluţia carierelor în domeniul cercetării şi al ştiinţelor aplicate.
"Guvernele din fostul Bloc de Est controlate de URSS considerau cercetarea ştiinţifică ca având o importanţă deosebită. Dar deciziile privind finanţarea şi priorităţile ştiinţifice erau controlate de Guvern, astfel că cercetarea în aceste ţări era izolată faţă de comunitatea internaţională. Circulaţia specialiştilor şi a informaţiilor ştiinţifice erau controlate meticulos, accesul la oportunităţi în străinătate aproape că nu exista, iar eventuale colaborări ale oamenilor de ştiinţă din Est cu reviste de specialitate din Vest erau restricţionate", scrie revista americană.
După evenimentele care au schimbat regimurile din Est în urmă cu două decenii, în unele ţări s-a încercat revigorarea ştiinţelor, inclusiv prin finanţări masive în cercetare. În alte ţări însă, s-a pus accentul pe reconstrucţie şi dezvoltare economică, neprioritizând cercetarea ştiinţifică.
În cazul Germaniei, căderea Zidului Berlinului a determinat apariţia unui efort deliberat şi organizat în vederea susţinerii oamenilor de ştiinţă est-germani şi a creării de centre ştiinţifice de excelenţă în fosta Germanie de Est. Atitudinea generală din Germania de Est era "fie îţi faci o familie, fie faci ştiinţă", mărturiseşte astăzi profesorul Dorothee Kern de la Universitatea Brandeis din Waltham, Massachusetts. Dorothee a crescut în Germania de Est într-o familie de oameni de ştiinţă. Părinţii săi, biochimişti recunoscuţi, au suferit enorm de pe urma regimului care le condiţiona participarea la conferinţe ştiinţifice internaţionale şi la anumite laboratoare din ţară pe motiv că nu erau membri de partid.
Noile centre de excelenţă create în fosta Germanie de Est după 1989 de Societatea Max Planck au primit, în timp, recunoaştere internaţională şi "au contribuit la marcarea unor nuclee ştiinţifice pe harta lumii", spune Wilhem Krull, directorul general al Fundaţiei Volkswagen din Hanovra şi fost responsabil la Consiliul Ştiinţific German şi la Societatea Max Planck. Ţările din fostul Bloc comunist se îndreaptă spre recunoaşterea internaţională. În anii 1990, Polonia s-a confruntat cu o situaţie alarmantă - exilul creierelor în Vest. O dată cu accesul la oportunităţi, oamenii de ştiinţă au revenit în ţară şi tot mai mulţi cercetători şi-au dat seama că au nevoie de colaborări cu omologi din străinătate pentru a-şi forma "background-ul" educaţional, declară, pentru revista Science, directorul executiv al Fundaţiei pentru Ştiinţă din Polonia, Maciej Zylicz.
Până astăzi, circulaţia informaţiilor, a cunoştinţelor, a ideilor, a oamenilor a ajutat ştiinţa din Est să fie mai competitivă. După evenimentele petrecute în urmă cu 20 de ani, Estul şi Vestul au devenit, cu adevărat, un întreg. Numeroşi oameni de ştiinţă din Vest merg în Est şi cei din Est călătoresc în Vest pentru a se forma profesional sau pentru a-şi ajuta colegii să se formeze profesional.
EXCELENŢĂ ROMÂNEASCĂ
Într-o scrisoare adresată redacţiei Jurnalului Naţional, dr Mihai Oane, drd Margareta Iordache şi drd Alexandru Oproiu sunt mai mult decât optimişti că, în România următorilor patru ani, matematica şi fizica teoretică vor fi peste media Uniunii Europene. De ce? "Institutul de matematică al Academiei Române Simion Stoilow este Centru de Excelenţă al Uniunii Europene. Matematicieni de valoare plecaţi din România nu şi-au uitat rădăcinile şi sunt afiliaţi la Institutul Simion Stoilow.
De exemplu, dr Daniel Tătaru este profesor la Berkeley, în SUA, şi a câştigat, în 2001, Premiul Bocher (analog al Premiului Nobel. Bocher se acordă, în domeniul matematicii, unei singure persoane o dată la trei ani) pentru descoperiri în Teoria undelor şi Spaţii Minkowski", răspund cei trei. Semnatarii scrisorii insistă că există şi alte domenii care ar trebui dezvoltate "mai cu aplomb", în speţă domenii care presupun o matematică elaborată: problemele de astrofizică (unde nu există "o cortină de fier" asupra datelor experimentale, deoarece nu prezintă interes economic şi militar) şi cosmologie (domeniu care studiază naşterea şi evoluţia Universului).
"Nu putem să trecem cu vederea iniţiativa matematicienilor şi fizicienilor teoreticieni inimoşi (în frunte cu Prof. Dr Gheorghe Nenciu), care au înfiinţat, după modelul francez, Şcoala Normală Superioară de la Bucureşti", scrie Mihai Oane, care, anul acesta, a primit titlul de Doctor în Fizică cu "Summa cum laude" în fizica teoretică. Oane a lucrat doi ani în Vest (la CERN în Geneva, la Université Libre de Bruxelles, la Darmstadt-GSI în Germania, la Trieste în Italia. A ţinut lecţii invitate de fizică teoretică în SUA şi Taiwan şi are publicate, până în prezent, 30 de articole de specialitate. Cercetătorul a declarat Jurnalului Naţional că nu are nici cea mai mică intenţie să părăsească România: "Dacă pleacă toţi, aici cine rămâne?".
Asemenea dr Oane sunt numeroşi cercetători. "Fenomenul polonez" - exodul creierelor în Vest - nu este atât de răspândit pe cât se crede. Putem contribui cu ceva original pe plan mondial. Aceasta este o certitudine. O certitudine de care ne dau asigurări oamenii de ştiinţă români. De altfel, construirea, la Măgurele, a celui mai puternic laser din lume vine în confirmarea celor afirmate mai devreme. Există însă mult mai multe exemple ale contribuţiei româneşti.
România îndeplineşte majoritatea condiţiilor pentru a ţine pasul cu Europa. "Trebuie să nu uităm că cercetarea ştiinţifică a reprezentat primul capitol negociat şi încheiat între România şi Uniunea Europeană. Astfel, cu atât mai mult, trebuie să dăm dovadă de o aliniere puternică şi demnă a ţării noastre la Uniunea Europeană. Există două motive aici: În primul rând cercetătorilor ar trebui să le vină cel mai uşor «să se cupleze» la regimul UE (datorită pregătirii lor de excepţie în domeniile ştiinţifice, precum şi a stăpânirii de limbi străine); În al doilea rând, «cuplarea» cercetării din România la UE va reprezenta un model pentru alte domenii de activitate", adaugă dr Mihai Oane, drd Margareta Iordache şi drd Alexandru Oproiu. În opinia lor, dar nu numai a lor, începând cu 2013, România se va afla "în piaţa concurenţială liberă" a UE din punct de vedere ştiinţific.
Citește pe Antena3.ro
