Imaginile alăturate nu reprezintă nici pe departe opere de artă create cu penel şi culori de nişte artişti desăvârşiţi. Sunt, de fapt, reprezentări ale unor... băuturi alcoolice, privite la microscop sub o sursă de lumină. Un investitor american, proprietarul firmei Bevshots, a mărit aceste imagini de 1.000 de ori şi le-a oferit spre vânzare pasionaţilor de frumos şi... aromat. Preţurile de pornire nu sunt deloc piperate - cu aproape 20 de dolari, oricine îşi poate permite o operă de artă contemporană cu adevărat ingenioasă. Sigur, există şi lucrări mai scumpe, de câteva sute de dolari, în funcţie de mărimea "tabloului".
Omul de afaceri Lester Hutt, în vârstă de 35 de ani, le-a cerut anul trecut savanţilor de la Departamentul de Chimie din cadrul Universităţii de stat din Florida să fotografieze, cu un microscop ultraperformant, molecule extrase din bere, votcă, vin roşu, tequila şi câteva cocteiluri. "Ceea ce vedeţi în imagini reprezintă carbohidraţi cristalizaţi, care au devenit zaharuri şi glucoze", explică Hutt jurnaliştilor de la tabloidul britanic Daily Mail. Stropii de vin roşu observaţi la microscop sub o sursă de lumină au mai degrabă nuanţe predominante de roz, grena şi galben. Culorile reflectă nivelurile diferite de absorbţie a luminii care a atins diferit mostra de vin roşu, explică Ellen Friel, de la Societatea Regală de Chimie din Marea Britanie. Moleculele de whisky, având nuanţele naturale de chihlimbar, par cel mai aproape de realitate.
Din fiecare băutură a fost extrasă câte o picătură, pusă la uscat pe o lamelă şi abia apoi fotografiată la microscop. Uneori, procesul de uscare completă durează câteva luni, deoarece unele picături provin din băuturi care au cantităţi diferite de impurităţi, cum e, de exemplu, cazul unor cocteiluri.
Una dintre cele mai impresionante imagini aparţine votcii. Sub lupa microscopului, mărite de aproximativ 1.000 de ori, picăturile seamănă cu penajul unui păun. Ellen Friel spune că formele acelea rotunjite şi colorate în nuanţe de roşu s-ar putea datora dizolvării zahărului. În timp ce molecula de votcă deţine o imagine familiară, molecula de martini pare mai degrabă extrasă dintr-o pictură impresionistă. Accentele de violet şi "rămurelele" ar putea trăda existenţa, în această băutură, a unor uleiuri esenţiale sau a taninului, spune expertul britanic citat de Daily Mail. Tequila este... cubistă. Nuanţele închise şi predominant albastre şi verzi s-ar putea datora, potrivit expertului britanic, nivelurilor ridicate de fructoză sau de uleiuri esenţiale, ambele provenite de la plantele de agave din care e făcută tequila.
Imaginile alăturate nu au fost uşor de realizat, povesteşte Lester Hutt. În unele cazuri au existat până la 200 de încercări de fotografiere corectă cu un aparat clasic de 35 de milimetri. "Cocteilurile pot avea urme de fructe, care conţin acizi citrici şi zaharuri şi care, după procesul de uscare, arată nemaipomenit" la microscop, explică omul de afaceri american.
Doctorul James Hutchinson, de la Societatea Regală de Chimie, spune că imaginile diferite ale acestor mostre de băuturi se datorează, în mare măsură, ingredientelor. "Strugurii şi cerealele din care se fac mai multe băuturi conţin diferite combinaţii de pigmenţi de culoare care se amestecă în băutură. Multitudinea de forme şi culori ale unor băuturi care aparent nu au nici o culoare s-ar putea datora prezenţei unor structuri extrem de mici cum ar fi cristalele sau celulele biologice, care variază în funcţie de procesul de fabricaţie a fiecărei băuturi şi de interacţiunea cu o sursă de lumină", explică profesorul Hutchinson.