Odată cu transformarea mesajelor spam în instrumente pentru atacuri informatice, s-au diversificat şi metodele de transmitere a acestor mesaje. Dincolo de e-mail, unde există deja tot mai multe mecanisme de detectare şi filtrare, spam-ul a migrat tot mai mult în ultimii ani către reţelele de socializare, între care nu doar Facebook, ci şi Twitter, YouTube, Pinterest, Tumblr, Snapchat şi chiar aplicaţia mobilă de anunţuri matrimoniale Tinder. Din 200 de mesaje publicate în social media, unul este de tip spam, iar 5% dintre aplicaţiile din reţelele sociale sunt aplicaţii spam, arată o statistică a companiei de securitate informatică, Symantec.
Motorul extinderii spamului pe reţelele de socializare reprezintă raza amplă de acţiune a reţelelor de socializare, un singur mesaj spam transmis în social media ajungând la mii de utilizatori, spre deosebire de un mesaj spam transmis prin e-mail, care ajunge la un singur utilizator. De asemenea, sursa mesajului spam transmis în reţele sociale este mai dificil de detectat, iar mesajul poate include orice, de la link-uri, la conturi false şi până la applicaţii spam.
Iniţial, mulţi spameri se bazau pe conturi false pentru a distribui mesajele nesolicitate, dar în ultima vreme tot mai multe spam-uri sunt trimise folosind conturi reale, care aparţin utilizatorilor obişnuiţi sau, în unele cazuri, sunt conturi compromise ale unor persoane publice.
Altfel de roboţi
În prezent, infractorii cibernetici care încearcă să propage malaware pot achiziţiona un robot de trimitere de mesaje spam (spambot) pentru a instala malware pe reţele ample de calculatoare, inclusiv din mediul de business. De exemplu, anul trecut, în urma unei campanii ample de spam, zeci de milioane de clienţi din Marea Britanie au fost ţintele malaware-ului Cryptolocker.