Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tehnologia a ajuns la stadiul în care permite asocierea ei cu arta. Graniţele dintre cele două domenii au început să se estompeze şi asta poate fi demonstrat fie că vorbim despre prezenţe high-tech în cadrul unor expoziţii de artă, fie că ne referim pur şi simplu la produse tehnologice ce au ajuns să fie asimilate creaţiilor artistice.
Credit: AFP
Un exemplu în acest sens a reprezentat-o prezenţa lucrărilor a trei cercetători ai Microsoft, din domenii divergente, în cadrul unei expoziţii găzduite de Muzeul de Artă Modernă din New York. Codul de Bare Coloristic de Înaltă Capacitate (High Capacity Color Barcode) reprezintă o tehnologie avansată de stocare a informaţiilor digitale în medii analogice, de exemplu pe un format printat. Este vorba despre un format care foloseşte tehnici avansate de procesare grafică şi care, în locul codurilor de bare obişnuite, foloseşte o serie de combinaţii de forme şi culori care permit o densitate mult mai mare a datelor stocate. De exemplu se poate ajunge la a stoca echivalentul a două pagini de text pe doar 6 cm pătraţi.
PUBLIC
Au început să fie realizate chiar şi topuri ale celor mai celebre sau spectaculoase lucrări high-tech de artă publice. O lucrare care apare frecvent în astfel de topuri poartă numele de "Moveable Type" şi este amplasată în holul clădirii publicaţiei New York Times. "Moveable Type" combină tehnologii de ultimă oră cu produse ce aduc aminte de începuturile erei informatice. Este vorba practic de două reţele de monitoare digitale amplasate pe pereţii holului clădirii, reţele formate din câte 280 de astfel de display-uri. Ecranele alese sunt produse ale tehnicilor anilor ’60, dar în spatele lor "lucrează" algoritmi complicaţi dezvoltaţi pentru a parcurge zilnic conţinutul NYT, fie că este vorba de ziarul tipărit, cel online, blog, comentarii ale cititorilor sau chiar arhiva de 150 de ani a cotidianului.
DIN VIRUŞI ŞI VIERMI…
Aflat de mai mulţi ani în SUA, Alex Drăgulescu a devenit unul dintre cei mai importanţi artişti ai "lumilor digitale". Ultimul său proiect a fost dezvoltat pentru compania de securitate informatică Message Labs: imagini 3D pentru mai multe tipuri de malware. Practic, cei de la ML i-au furnizat bucăţi de cod din viruşi, spam, troieni etc şi Drăgulescu a creat pentru fiecare tip de ameninţare informatică o identitate grafică.
Acest lucru este deja o "marcă" pentru artistul român, specializându-se în crearea de algoritmi prin care să analizeze cantităţi de date şi să le transforme în representări vizuale.
Şi pentru că am vorbit despre manifestări artistice care se folosesc de tehnologiile moderne, de ce să nu trecem în revistă şi manifestările artistice ale roboţilor. În SUA s-au programat deja concerte de Sărbători care îl au ca protagonist pe robotul-trompetist, realizat de Toyota. Acesta are plămâni artificiali prin care expiră aerul şi buze care mimează vibraţia gurii unui om cântând la trompetă. Nu este prima încercare a Toyota de a înzestra un robot cu "talent" muzical, fiind de menţionat modelul violonistului şi cel al toboşarului.
3 clădiri
O cameră robotică din Tokyo preia la întâmplare imagini din împrejurimi şi le proiectează pe trei clădiri-turn acoperite cu LED-uri albe situate în spatele unor panouri de sticlă.