Ordine pe internet

Internetul trebuie să ajungă la un compromis între statutul de canal al comunicării lipsit de reguli şi mediu civilizat de dialog.

 
În ce măsură comunicarea pe internet duce lipsă de un cod de bune-practici şi cine ar fi în măsură să stabilească un astfel de cod sînt între­bă­rile la care au încercat să răs­pundă ieri, la o masă ro­tundă, jurnalişti, bloggeri şi reprezentanţi ai domeniilor care au, într-un fel sau altul, ca obiect al activităţii internetul.

România va trebui să trans­pună în legislaţia naţio­n­ală pînă în 2009 o Directivă Europeană în Domeniul Serviciilor Media Audio­vi­zua­le care va trebui să reglementeze anumite programe au­diovizuale transmise pe in­ternet. În condiţiile în care CNA şi-a declinat competen­ţele în acest domeniu, Ioana Avădani, director CJI, consideră că e nevoie ca într-un timp destul de scurt să se decidă dacă va exista o instituţie de stat care să facă re­gu­lile pe internet sau se va merge pe principiul autoreglementării, principiu care nici el nu este prea clar atunci cînd se aplică internetului. Iniţierea unei dezbateri pe tema bunelor prac­tici în in­ternet a aparţinut Centrului pentru Jurnalism Inde­pen­dent şi Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet (APTI), care au derulat la ni­vel naţional proiectul “Lege şi Ordine pe Internet”.

 
PĂREREA JURNA­LIŞ­TILOR. Într-o perioadă în care deontologia a ajuns să fie apreciată ca un lux, un balast, potrivit lui Cătălin Tolontan, redactor-şef Gazeta Sporturilor, internetul re­prezintă, în opinia sa, “domeniul în care vagul se simte cel mai bine şi mediul în care se simte cea mai puternică presiune împotriva oricărui tip de reguli”. Principala pro­vo­care este, în acest context, asigurarea unui mediu ci­vilizat de comunicare. Şi pen­tru asta e nevoie de re­sur­se importante şi de o abor­dare care să abandoneze practici de genul interzicerii sau cen­zu­rării mani­fes­tă­ri­lor neci­vi­lizate şi să adopte în schimb strategii care să vi­zeze dema­rarea unui dialog persona­lizat cu utilizatorii.