Internetul trebuie să ajungă la un compromis între statutul de canal al comunicării lipsit de reguli şi mediu civilizat de dialog.
În ce măsură comunicarea pe internet duce lipsă de un cod de
bune-practici şi cine ar fi în măsură să stabilească un astfel de cod sînt întrebările
la care au încercat să răspundă ieri, la o masă rotundă, jurnalişti, bloggeri
şi reprezentanţi ai domeniilor care au, într-un fel sau altul, ca obiect al
activităţii internetul.
România va trebui să transpună în legislaţia naţională pînă în 2009 o Directivă Europeană în Domeniul Serviciilor Media Audiovizuale care va trebui să reglementeze anumite programe audiovizuale transmise pe internet. În condiţiile în care CNA şi-a declinat competenţele în acest domeniu, Ioana Avădani, director CJI, consideră că e nevoie ca într-un timp destul de scurt să se decidă dacă va exista o instituţie de stat care să facă regulile pe internet sau se va merge pe principiul autoreglementării, principiu care nici el nu este prea clar atunci cînd se aplică internetului. Iniţierea unei dezbateri pe tema bunelor practici în internet a aparţinut Centrului pentru Jurnalism Independent şi Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet (APTI), care au derulat la nivel naţional proiectul “Lege şi Ordine pe Internet”.
PĂREREA JURNALIŞTILOR. Într-o perioadă în care deontologia a
ajuns să fie apreciată ca un lux, un balast, potrivit lui Cătălin Tolontan,
redactor-şef Gazeta Sporturilor, internetul reprezintă, în opinia sa, “domeniul
în care vagul se simte cel mai bine şi mediul în care se simte cea mai puternică
presiune împotriva oricărui tip de reguli”. Principala provocare este, în
acest context, asigurarea unui mediu civilizat de comunicare. Şi pentru asta
e nevoie de resurse importante şi de o abordare care să abandoneze practici
de genul interzicerii sau cenzurării manifestărilor necivilizate şi să
adopte în schimb strategii care să vizeze demararea unui dialog personalizat
cu utilizatorii.