Spam-ul stresează şi îi costă timp pe destinatari, iar companiile pierd bani din cauza scăderii productivităţii angajaţilor, ocupaţi cu ştergerea acestui tip de mesaje.
Spam-ul stresează şi îi costă timp pe destinatari, iar companiile pierd bani din cauza scăderii productivităţii angajaţilor, ocupaţi cu ştergerea acestui tip de mesaje.
Spam-ul se poate transforma într-o sursă semnificativă de pierderi pentru o companie cu mulţi angajaţi. Radu Georgescu, preşedintele Axigen/Gecad, a făcut un calcul pentru a oferi un exemplu al pierderilor asociate spam-ului, în cadrul unui seminar pe această temă. Rezultatul este că o companie cu 1.000 de angajaţi, cu un venit mediu brut de 1.000 de euro, pierde în fiecare lună circa 33.000 de euro din cauza timpului petrecut de angajaţi cu gestionarea şi cu ştergerea mesajelor de tip spam, de circa 10-15 minute zilnic. Din acest punct de vedere, spam-ul poate fi comparat cu hoţia, în opinia lui Georgescu. Şi e o hoţie destul de semnificativă dacă luăm în considerare faptul că între 85% şi 90% din e-mail-uri sînt de fapt mesaje spam, potrivit reprezentantului Gartner în România, Felix Enescu. Interesant este faptul că 80% din spam-ul care vizează Statele Unite şi Europa este generat de 100 de grupuri importante, formate în general din 1 pînă la 5 spam-eri, potrivit bazei de date a Registrului Operaţiunilor Spam Cunoscute (ROKSO), registru care monitorizează acest domeniu.
MĂSURI. Victima spam-ului poate reclama expeditorul autorităţilor competente, o altă măsură la îndemînă fiind raportarea expeditorului la aşa-zisele liste negre ale serverelor de e-mail. Administratorii serverelor de mail ţin în general cont de aceste liste şi pot opta pentru neacceptarea mesajelor electronice care vin de pe serverele de pe lista neagră. Pe lista întocmită de www.mailradar.com, comunitate a administratorilor serverelor de e-mail, România ocupă locul 5 în funcţie de numărul de servere blocate, cu 3% din total, lider fiind Statele Unite, cu 44%.
mihai.manole@jurnalul.ro