Statul vrea un miliard de euro pe acţiunile Romtelecom

Presat de criza economică şi în căutare alertă de "cash", statul doreşte să obţină un miliard de euro pe acţiunile pe care le mai deţine la Romtelecom. Este fix aceeaşi sumă estimată în 2006 de fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy pentru participaţia de 46%.

"Ca reprezentant al statului în acţionaria­tul Romtelecom, Ministerul Comunicaţiilor va ţine cont de realităţile existente pe piaţa de profil şi nu va vinde pachetul de acţiuni la orice preţ. Vom trata problema ca un business serios. Oferta OTE (acţionarul majoritar – n.r.), pe care o aşteptăm până la finele anului, trebuie să fie în concordanţă cu evaluările pieţei", a declarat la sfârşitul săptămânii trecute mi­nistrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, citat de Me­diafax.

Potrivit ministrului Vreme, unul dintre mesajele pe care le-a transmis OTE l-au reprezentat păstrarea politicii de investiţii şi creşterea fondurilor alocate în această direcţie. Totuşi, o altă posibilitate care ar putea fi luată în calcul în vederea valorificării pachetului de acţiuni deţinut de minister la Romtelecom este listarea la Bursă.

Intenţia de vânzare a fost prezentată de Marius Fecioru, secretar de stat în cadrul Ministerului Comunicaţiilor, care s-a întâlnit la Bucureşti cu Guido Kerkhoff, mem­brul Consiliului de Administraţie al Deutsche Telekom, responsabil pentru subsidiarele din Europa, cu Michael Tsamaz, preşedinte al OTE, şi cu Yorgos Ioannidis, director general al Romtelecom. Deutsche Telekom este acţionar la OTE, unde deţine o participaţie de 30%.

Prima reacţie a oficialilor OTE, după declaraţiile reprezentanţilor MCSI, a fost aceea că se "vor analiza toate opţiunile disponibile spre beneficiul tuturor acţionarilor săi".
OTE a devenit acţionar la Romtelecom în 1998, când a preluat 35% din capitalul social al companiei şi a primit dreptul de uzufruct pentru încă 16% din acţiuni în schimbul a 675 mi­lioane de dolari.

Grupul elen a devenit acţionar majoritar la operatorul telecom în 2003, cu 54,01% din acţiuni, contra sumei de 273 milioane de dolari. În iulie 2005, ministrul Comunicaţiilor de la acea dată, Zsolt Nagy, anunţa demararea procesului de listare pe bursă a pachetului de 46% din acţiunile Romtelecom, aparţinând statului roman, iar până la 2 noiembrie nouă bănci depuseseră oferte pentru consultanţă financiară.

În decembrie 2006, ministrul Nagy a solicitat conducerii Credit Suisse anularea, cu acordul părţilor, a contractului de consultanţă financiară care fusese semnat şi era în vigoare, dar nu intrase în derulare, invitând conducerea băncii la Bucureşti pentru o discuţie la nivel înalt. Demersul ministrului a venit după izbucnirea scandalului de spionaj şi trădare în legătură cu privatizări strategice, soldat cu mai multe arestări, fiind implicat ulterior şi Zsolt Nagy.
Listarea acţiunilor Romtelecom, poveste veche
La începutul lunii noiembrie 2005, Ministerul Comunicaţiilor anunţa că a primit nouă oferte pentru furnizarea de servicii de consultanţă financiară, iar la 5 ianuarie 2006 a anunţat că a selectat Credit Swiss First Boston drept consultant. Alături de listarea la bursă a acţiunilor statului la Romtelecom, privatizarea Poştei şi cea a Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii au fost printre priorităţile mandatului ministrului Comunicaţiilor, Zsolt Nagy.
În august 2006, ministrul Comunicaţiilor a semnat contractul de consultanţă pentru vânzarea pe piaţa de capital a pachetului de acţiuni deţinut la Romtelecom cu consorţiul format din Credit Suisse First Boston şi IEBA Trust. Pachetul de acţiuni, estimat atunci de Nagy la valoarea de un miliard de euro, urma să fie plasat la Bursa de Valori Bucureşti şi pe o bursă inter­naţională, posibil cea londoneză. Din participaţia statului român, contravaloarea a 23% din acţiunile Romtelecom urma să fie alocată Fondului Proprietatea.