x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Gadget TEHNOLOGIE/Inteligenţa artificială

TEHNOLOGIE/Inteligenţa artificială

de Mihai Manole    |    31 Ian 2009   •   00:00

În robotică, entuziasmul cercetătorilor pare de nestăvilit. Unde este limita?



Geniu vs "programare inginerească". Oamenii de ştiinţă şi ambiţiile lor
Foto: Afp/Mediafax

Inteligenţa artificială este cel mai frecvent asociată cu noţiunea de roboţi capabili să reacţioneze cât mai aproape de tiparele comportamentului uman. În acest sens, inteligenţa artificială a ajuns într-un stadiu care nu cu foarte mulţi ani în urmă ţinea de domeniul ştiinţifico-fantasticului. Există acum roboţi care să ne înţeleagă, să ne răspundă la întrebări, la solicitări. Un exemplu în acest sens este robotul STAIR, construit în cadrul Universităţii Stanford, al cărui proiect iniţial prevedea conceperea unui prototip capabil să poarte o conversaţie cu o persoană, să aducă obiectele solicitate din mediul înconjurător, să pregătească masa într-o bucătărie obişnuită, să folosească o serie de unelte pentru a asambla un raft, cu alte cuvinte un robot ce ar prinde bine oricui. STAIR este un exemplu în care inteligenţa artificială a depăşit domeniul restrâns de eficienţă dictată de o serie de scenarii mai mult sau mai puţin predefinite şi se adaptează situaţiilor din lumea reală, acolo unde roboţii trebuie să înveţe din contextul în care se află şi să se adapteze la incertitudinile inerente. Capacitatea maşinilor de a învăţa reprezintă practic subiectul principal de analiză din domeniul inteligenţei artificiale.

ROBOT SAU OM?
Unul dintre cele mai populare teste la care se raportează cercetătorii atunci când încearcă să îşi aducă roboţii cât mai aproape de modelul uman îl reprezintă testul Turing. Deşi a fost descris încă din anul 1950, acesta rămâne o piatră de încercare serioasă pentru orice robot modern, păstrându-şi relevanţa chiar dacă între timp au apărut multe alte metode de evaluare a inteligenţei roboţilor. În linii mari, testul implică iniţierea a două conversaţii separate, între un "judecător", pe de o parte, respectiv un om, şi un robot de cealaltă parte. Dacă judecătorul în final nu îşi va putea da seama de diferenţa dintre cei doi, înseamnă că robotul a trecut testul.

Câştigătorul din 2008 al concursului Premiul Loebner, o instanţiere a testului Turing, a fost Elbot, un robot care a reuşit să convingă trei persoane din 12 că este om.
Aceasta este cea mai bună performanţă înregistrată de când a fost lansat concursul, în 1991. Şi adevărul este că dacă aveţi răbdarea de a intra într-o conversaţie cu Elbot, o să fiţi surprinşi de răspunsurile... la obiect pe care le poate da. Pe http://www.elbot.com/ puteţi să vorbiţi cu Elbot, în engleză. Veţi observa că se eschivează atunci când îl întrebaţi câţi ani are, este ironic şi are pregătite nişte replici inspirate dacă îl întrebaţi despre viaţa personală. Unul dintre principalele motive pentru care a obţinut rezultate atât de bune în cadrul concursului a fost tocmai simţul umorului. Dincolo de domeniul roboticii, în care rezultatele pot fi prezentate sub o formă destul de spectaculoasă, inteligenţa artificială stă la baza unei categorii foarte ample de instrumente software, de structurare şi interpretare a informaţiilor. Web-ul semantic, sau web 3.0, se bazează pe inteligenţa artificială în demersul organizării datelor în funcţie de semnificaţia lor şi de modul în care interacţionează unele cu altele.

×
Subiecte în articol: IT artificiala