Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Agricultura are cea mai mică fiscalitate dintre toate sectoarele economice.
"Viitorul este despre hrană, energie și inteligență. Fiscalitatea în agricultură este cea mai redusă din toate sectoarele economice.
Dintr-o altă perspectivă, finanțările, suntem într-o altă paradigmă, de excedent. Față de alte sectoare, finanțările care sunt asigurate pentru agricultură și industria alimentară sunt excedentare. Trebuie făcut un efort comun. Avem mai mulți bani decât măsuri sau proiecte. Avem bani europeni la dispoziție.
De exemplu, la acest moment, când discutăm de exercițiul financiar 2014-2020, pe tot ce înseamnă agricultură și investiții, mai avem de atras în următoarele 7 luni 3,8 miliarde de euro. Un miliard pe plăți directe și 2,8 miliarde pe investiții.
Deci nu avem o problemă din perspectiva finanțărilor. Dacă este undeva de lucrat, este de a avea un dialog mult mai aplicat și a găsi cele mai bune soluții pentru a aduce banii către zona unde au cea mai mare multiplicare, în care ei se văd la final către consumatori", explică demnitarul.
România este un slab producător de materii procesate, mai ales din cauza birocrației care pune piedici atragerii de fonduri.
"Suntem un producător mare de materii prime, suntem un slab producător de materii procesate. Suntem un importator net de materii procesate. Și nu este o chestiune care este de astăzi, are ceva ani vechime. Aici cred că a fost, pe de o parte, o greșeală din partea autorităților statului, în sensul în care au lăsat piața liberă să se exprime pe puterea capitalului care exista, fără să intervină mai puternic și mai curajos.
Citește pe Antena3.ro
Am avut antreprenori de succes care s-au descurcat pe propriile lor picioare, prin propriile lor mijloace. Am avut și avem în continuare un aparat birocratic încă destul de obstrucționist, în sensul în care banii nu ajung rapid în proiectele care sunt finanțate și pentru care antreprenorii iau credite și se finanțează. Pe de altă parte, trebuie asigurată și o capitalizare masivă a agriculturii românești", spune Adrian Câciu.
România se află mereu cu un pas în urmă și investește în tehnologii învechite.
"Avem lipsa de capital nativă a antreprenorului care se manifestă în toate sectoarele dar ceea ce este de îndreptat este să folosim mai rapid, mai eficient banii și, pe acele măsuri, care pot să aducă valoare adăugată rapidă. Avem o tară națională. De regulă încercăm să reparăm trecutul în viitor. Dacă avem o problemă, o sincopă, noi o reparăm raportându-ne la cum sunt alții astăzi sau cum erau ieri, și ne dorim să ajungem cum erau ei ieri. Numai că atunci când noi am pus bazele și am făcut investiția raportată la nevoile trecutului deja suntem într-un alt viitor și avem o altă paradigmă de dezvoltare și de nevoie. Și ne trezim că, deși am investit o serie de sume importante, suntem întârziați față de ceea ce înseamnă nivelul de competiție regional, european, mondial. Și iar trebuie să investim, să retehnologizăm.
Măsurile de sprijin trebuie să fie ancorate spre o paradigmă a viitorului. Cum va fi industria alimentară peste 3 ani, și investiția să fie astfel măsusrată încât să răspundă la nevoile de peste 3 ani. Evident, ai nevoie și de investiții pentru a-ți asigura hrana curentă. Acolo sunt lucruri care se pot gestiona în altă filozofie", precizează ministrul.
Deși România dispune de 3,8 miliarde de euro fonduri europene, riscă să piardă 2,8 miliarde de euro, aferenți investițiilor.
"România, la momentul acesta, are mai mulți bani la dispoziție și multe proiecte decât realizări. 3,8 miliarde de euro pe care dacă nu-i folosim până la finalul anului, avem un risc oarecare de a-i pierde. Sper să nu se întâmple acest lucru. Dar înseamnă un efort instituțional masiv și un dialog permanent cu beneficiarii de proiecte, astfel încât aceste proiecte să fie duse la capăt cu celeritate. Mai avem 7 luni pentru 3,8 miliarde de euro!
Să spunem că întotdeauna am avut o ancoră perfectă pe plățile directe pentru că plățile directe au o absorbție liniară, acei bani oricum se duc pe subvenții, deci se încasează de către fermieri. Dar partea care rămâne este cea de investiții. Partea de subvenții este cea care îți acoperă o serie de costuri. Ceea ce ne rămâne ca valoare adăugată este partea de investiții. 2,8 miliarde sunt la investiții, proiecte. Avem supracontractare, proiecte în derulare, totul este ca instituțiile statului să aibă un dialog permanent pe fiecare proiect în parte, cu fiecare beneficiar, și să încerce rapid să închidă aceste proiecte și să nu stăm până la 31 decembrie 2023. Ar trebui închise în septembrie ca să mai fie timp de regularizări", afirmă Adrian Câciu.
Acesta atrage atenția că viteza face diferența dintre succes și eșec, proiectele trebuie să se deruleze rapid.
"Să nu se înțeleagă greșit. Am vrut să vorbesc de un paradox și o paradigmă pozitivă. Avem foarte mulți bani la dispoziție, raportat la ceea ce am avut în trecut, și ne trebuie un ansamblu de acțiune comună. Nu numai Ministerul Agriculturii poate să acționeze, este un parteneriat zilnic de proiecte care trebuie făcut, astfel încât toți acești bani să fie absorbiți. Există probleme în ceea ce privește beneficiarii, în sensul de implementare a acestora. Dar aici, împreună, noi trebuie să găsim elemente care să ajute fermierii și mai ales cei care investesc.
De exemplu, dacă există o problemă de capital pentru a-ți duce la capăt investiția, și poți să ai o întârziere într-un proiect, trebuie să construim împreună un instrumente de credite. Astfel încât să iei capital de la o bancă, realizezi investiția, ai venit cu decontul la Ministerul Agriculturii, ți s-au plătit banii europeni. Și toată lumea a câștigat, proiectul s-a finalizat până la 31 decembrie, statul a asigurat capitalul necesar pentru a realiza investiția. Și nu realizăm c[ toată această sumă, făcută în urma unei lupte care a fost dusă împreună de europarlamentari, de parlamentarii români, de miniștrii Agriculturii, de către fermieri și industriași e bine să se termine în cheia în care a fost construită. Nu trebuie să ne înjurăm dar trebuie să fim alerți. Viteza face diferența între succes și eșec", conchide ministrul Finanțelor.
