Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dezbaterea, la care au participat reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în lupta împotriva cancerului, specialiști oncologi, reprezentanți ai Parlamentului etc., a pus accentul pe răspândirea noilor soluții care să ducă la creșterea ratei de supraviețuire și a calității vieții pacienților cu afecțiuni oncologice. În România sunt circa 200.000 de pacienți oncologici, iar din cele 11 miliarde de lei care reprezintă bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru finanțarea programelor naționale de sănătate, 45% merg către Planul Național de Combatere a Cancerului.
Pentru reducerea numărului de decese cauzate de afecțiunile oncologice un rol esențial îl joacă educarea populației pentru prezentarea cât mai repede la medic la primele semne că ceva nu este în regulă. În curând vor începe 3-4 programe de screening și ministrul Sănătății speră ca ele să nu intre într-un con de umbră, exemplu fiind programul de screening pentru cancerul de col uterin, unde s-au prezentat la control doar 12% din femeile eligibile să fie consultate.
Alexandru Rafila: „Registrul Naţional de Cancer va deveni operaţional până la sfârşitul anului”
„Registrul Naţional de Cancer va deveni operaţional până la sfârşitul acestui an. Acum se face caietul de sarcini, pentru ca registrul să poată fi pus în funcţiune şi implementat. Formularele care ţin de datele legate de pacient sunt realizate de specialiştii din comisia de oncologie. Registrul devine operaţional prin modificările legislative pe care le-am adoptat. Situaţia e în schimbare rapidă, că multe resurse terapeutice sunt disponibile acum: stereotaxia, metodă de radioterapie, nivelul de decontare a serviciilor, pentru că lucrăm ca el să fie bine acoperit. Creşterea bugetului CNAS a fost limitată, iar bugetul de oncologie are anumite limitări. Lucrăm şi construim nu prin eliberarea unor acte normative, ci la standardele clinicilor care deservesc pacienţii oncologici, facem reţele regionale din punct de vedere al competenţei şi facem un circuit al pacientului care să nu mai umble de la Bucureşti la Cluj, ci trebuie să fie rezolvat cât mai aproape de casă sau la nivel regional. Asta presupune şi reorganizarea sistemului de sănătate din România, cel puţin în domeniul oncologiei. Avem aprobat un plan naţional de paliaţie în momentul de faţă şi încet-încet entităţile publice încep să-şi facă simţită prezenţa”, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.
Președintele CNAS, despre tratamentul cancerului în România: „Sunt și modalități personalizate, dar nu sunt mediatizate”
„Ar trebui să evaluăm următoarele lucruri. În primul rând există o anumită perioadă de prevenție, apoi o perioadă de diagnostic pe care sigur că ne-am dori-o să fie precoce, apoi rezultatele tratamentului, monitorizarea și reinserția medico-socială a pacientului. Există un program național de combatere a cancerului. Din punctul nostru de vedere este esențială educarea populației pentru prezentarea cât mai precoce la semnele care aparent sunt fine. Casa Națională de Sănătate gestionează programele curative. Ele acordă Planului Național de Combatere a Cancerului 45% din fonduri”, a spus în intervenția sa medicul Valeria Herdea, președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Referindu-se la tratamentele personalizate, ea a precizat că și la noi în țară există astfel de tratamente pentru cancer, dar care la noi nu sunt mediatizate. „Ne luptăm din răsputeri ca oamenii să beneficieze de tratament. Există modalități de tratament personalizate, doar că nu sunt mediatizate pentru că noi suntem educați să nu vorbim despre pacient foarte mult. Cred că astfel de rezultate care au șanse de succes ar merita scoase în față. Din 11 miliarde de lei pe care îi avem pentru toate programele 45% merg către oncologie. Acesta este un mare pas. Ar trebui să avem cam 15 miliarde”, a spus președinta CNAS.
„Cred că e mai mult de un an de când a fost adoptată legea, ea a intrat în vigoare la 1 ianuarie anul trecut (Legea nr. 293 din 3 noiembrie 2022 privind prevenirea și combatere cancerului, care a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2023 - n.red.). În primul rând mulțumesc echipei de profesioniști din toate domeniile oncologiei sau conexe, care lucrează extrem de mult, împreună cu cei de la minister, de la INSP, cu CNAS, să poată să operaționalizeze acest plan. Un plan e un document programatic, e ce ne dorim. În spate ai nevoie de resurse, de trei tipuri: o structură fizică și investiții noi în cea existentă, de profesioniști, și dispersia specialiștilor care lucrează în oncologie e neuniformă, iar al treilea element e reprezentat de costuri operaționale. Astea sunt cele trei elemente. Ce avem în spate: o infrastructură care nu a avut parte de nicio coordonare și o situație care nu a fundamentat foarte bine politicile de sănătate. Cancerul e și o problemă de sănătate publică. Cred că s-au făcut foarte multe lucruri - situația e în schimbare, foarte multe resurse sunt disponibile, nivelul de decontare lucrăm să fie acoperitor. Lucrăm și construim, nu prin eliberarea de acte normative fără background, ci la stabilirea criteriilor de calitate pentru acreditarea diverselor categorii de spitale care deservesc pacienți oncologici, creăm rețele ierarhizate din punct de vedere al competenței și asta ne permite să creăm un circuit al pacientului, să fie rezolvat cât mai aproape de casă, sau măcar regional. Acest lucru presupune și reorganizarea sistemului de sănătate din România”.
ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
Dr. Laurenţiu Bujor: „Radioterapia ţintită este un câştig enorm pentru pacient”
„Radioterapie ţintită, mai tehnic se numeşte stereotactică sau radiochirurgie. În loc să îi faci la un pacient 40 de şedinţe, îi faci trei şi au acelaşi efect. Sau şase. Este un câştig enorm pentru pacient. Comoditate, scăderea cheltuielilor şi timp de opt săptămâni cât ai făcut un tratament la un singur pacient, poţi să faci la cinci sau la şase. Eficientizăm tratamentul cancerului şi radioterapia este curativă. Asta trebuie ţinut minte de toată lumea, de chirurgi, de oncologi, pentru că nu întotdeauna este văzută la adevăratul potenţial”, a subliniat în intervenția sa doctorul Laurenţiu Bujor.
Cezar Irimia, președinte AFBC: „Suntem rușinea Europei”
Prezent la dezbateri, Cezar Irimia, președintele Asociației Federațiilor Bolnavilor de Cancer (AFBC), a prezentat o serie de cifre care ilustrează decalajul existent între România și țările din Vestul Europei în tratarea afecțiunilor oncologice. „Așa cum un ministru nu a salutat un pacient prezent aici în sală, așa se comportă și sistemul față de pacienți. România are în fiecare an 20.000 de decese evitabile în patologia oncologică. Totalul deceselor în România e cu 48% mai mare decât media europeană. Decalajul de acces la investigații și tratamente între România și Europa civilizată este de 5-6 ani. Aici suntem noi poziționați. În continuare suferim, odată cu pandemia lucrurile au degenerat nu s-au îmbunătățit. În ce privește planul național - domnul ministrul Rafila a avut cea mai importantă intervenție, a abrogat articolul 7 care îl obliga să implementeze normele. Ne-am pus mari speranțe în plan, de câte ori am cerut am fost trimiși la Ministerul de Finanțe, înseamnă că avem un Minister al Sănătății decorativ. Avem noroc de profesioniști care ne mai dau speranță, în care am mare încredere. Românii nu sunt primiți cu brațele deschise în străinătate. Românii întâi trebuie să plătească, pentru că România nu mai este credibilă, trăim o adevărată tragedie. Lista care stă în transparență de aproximativ jumătate de an - acolo sunt 11 medicamente fără alternativă terapeutică. Majoritatea celor care au nevoie de ele sunt condamnați la moarte. Sunt convins că acea comisie de la minister lucrează, dar rezultatele spun totul: suntem rușinea Europei”, a spus Cezar Irimia.
